Exprimarea prin cânt şi dans

Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, încadrându-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Aşa cum arată însăşi denumirea ei, sunt asociate două domenii îndrăgite de copiii de vârstă şcolară mică, aflate în raport de complementaritate.

„Atunci când ascultă muzică sau cântă, reacţia spontană şi naturală a copilului este mişcarea, fapt sesizat încă din primul an de viaţă al copilului. Combinarea audiţiei sau a interpretării cântecului cu mişcarea respectă acest specific, reflectat în cadrul disciplinei Muzică şi mişcare, printr-o practică muzicală de tip joc”.

În cadrul orelor de Muzică şi mişcare se pun bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar, într-o manieră accesibilă copiilor de vârstă şcolară mică. Lecţiile sunt proiectate şi desfăşurate astfel încât să conducă la trezirea interesului elevilor pentru această disciplină, la dezvoltarea încrederii în sine, la spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor/ manifestărilor acestora.  Jocul didactic  predomina, permiţându-le copiilor să-şi exprime liber propriile idei şi sentimente.

Concret, mişcarea pe muzică, la orele de Muzică şi mişcare, înseamnă: bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.; paşi egali, pe loc sau în deplasare; paşi simpli de dans; ridicare ritmică pe vârfuri; mişcări ale braţelor, ale trunchiului; mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, interpretarea rolului unui personaj); mânuirea jucăriilor muzicale; dirijat intuitiv.

Ora de Muzică şi mişcare poate cuprinde audiţie muzicală, cântare vocală însoţită de mişcări, joc de rol corelat cu textul cântecului audiat (de exemplu, asociat cu textul cântecului „Căldăruşa plină”, copiii pot avea roluri de grădinari, mimând diferite activităţi specifice îngrijirii florilor: udatul, săpatul, greblatul, culesul).

Câteva dintre cele mai importante argumente care susţin asocierea muzicii cu mişcarea sunt următoarele:

  • este adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor;
  • sprijină dezvoltarea fizică armonioasă, coordonarea motrică, simţul estetic;
  • sprijină dezvoltarea afectivă şi intelectuală a copilului de vârstă şcolară mică, motivându-l să înveţe.
  • stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.
  • reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
  • pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă.

Realizarea educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica.

După ce în primii trei ani (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a), disciplina Muzică şi mişcare a vizat un parcurs educativ specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale, în clasele a treia şi a patra se intră treptat în etapa notaţiei muzicale, cu elemente de notaţie a înălţimilor, apoi şi ale duratelor, urmărindu-se conştientizarea utilizării anumitor parametri sonori.  Construcţia în spirală a programei permite, pe baza experienţei acumulate, exprimarea evolutivă prin cânt şi prin dans, cu accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

Prin accentul pus pe exprimarea liberă, pe creativitate, prin manifestările artistice ce rezultă din activităţile de învăţare, disciplina Muzică şi mişcare constituie un element de suport în ceea ce priveşte succesul şcolar, creşterea satisfacţiei elevilor, dar şi privitor la legătura şcolii cu mediul familial. În acelaşi timp, această disciplină oferă ocazia descoperirii şi încurajării aptitudinilor artistice ale copiilor.

Bibliografie:
Programa şcolară pentru disciplina Muzică și mișcare, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
Programa şcolară pentru disciplina Muzică și mișcare, clasele a III-a – a IV-a, anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5003 / 02.12.2014

prof. Veronica Bucătaru

Şcoala Gimnazială „Costachi S. Ciocan”, Comănești (Bacău) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/veronica.bucataru

Articole asemănătoare