În educația timpurie, copiii înțeleg lumea observând, explorând și experimentând. Prin întrebările pe care le adresează și experiențele pe care le trăiesc, își construiesc treptat propriile explicații despre fenomenele din jurul lor. Jean Piaget evidențiază, în teoria dezvoltării cognitive, că procesul de cunoaștere are loc prin acțiune și prin interacțiunea directă cu mediul. Din această perspectivă, proiectele eTwinning oferă un cadru în care copiii învață prin experiențe concrete, explorând mediul, colaborând cu parteneri din alte țări și folosind tehnologia în activități adaptate vârstei lor. În același timp, aceste experiențe îi ajută să își dezvolte abilitățile de comunicare și colaborare, să descopere alte culturi și să privească lumea dincolo de spațiul grădiniței.
Aceste principii au stat și la baza proiectului eTwinning „Our World – Lakes Through Children’s Eyes”, desfășurat în anul școlar 2025–2026. Copiii din Grupa Mare B „Albinuțele” de la Grădinița P.P. „Curcubeul Copiilor” din Arad au participat la proiect alături de parteneri din România, Grecia, Italia, Croația, Serbia, Bulgaria și Lituania. Lacurile au devenit punctul de plecare pentru activități prin care copiii au observat, au experimentat, au creat, au rezolvat situații-problemă și au făcut primii pași în programare, toate adaptate nivelului lor de dezvoltare.
Debutul proiectului a fost marcat de vizita la Lacul Pădurice, aflat în zona centrală a orașului Arad, menită să familiarizeze copiii cu un ecosistem acvatic. Aceștia au observat vegetația, fauna acvatică și calitatea apei, au hrănit peștii și păsările, au adunat pietricele, scoici și au colectat mostre de apă, materiale valorificate ulterior în activitățile de la grupă. Întorși în sala de grupă, copiii au discutat despre cele observate, și-au comparat descoperirile și au formulat noi întrebări. Dialogul care a urmat a evidențiat rolul experienței directe în stimularea curiozității.
Am continuat această etapă prin amenajarea unui colț tematic dedicat lacului, completat treptat cu materiale din natură, fotografii din timpul ieșirii, desene, picturi și machete. Colțul tematic a devenit un punct de referință al proiectului și un sprijin permanent în activități. Ulterior, „Ziua Clasei în Aer Liber” ne-a oferit ocazia să continuăm explorarea. Observând schimbările toamnei, copiii au început să se întrebe ce se întâmplă cu peștii, broscuțele și plantele acvatice atunci când vremea se răcește, descoperind astfel împreună adaptarea viețuitoarelor la succesiunea anotimpurilor.
Toate descoperirile au fost împărtășite cu ceilalți parteneri din proiect și au stat la baza realizării produselor colaborative. Una dintre primele activități comune a fost crearea logo-ului. Fiecare partener a contribuit cu un pește reprezentativ, iar copiii din grupa noastră au pictat un crap în culorile curcubeului, având aripioarele și coada decorate în roșu, galben și albastru, pentru a reprezenta România. Bucuria copiilor a fost deosebită când au descoperit că lucrarea lor face parte din logo-ul final, alături de creațiile din celelalte țări.
Proiectul a oferit copiilor și ocazia de a descoperi diversitatea lingvistică. Cu prilejul „Zilei Europene a Limbilor”, au observat că aceeași apă, același lac sau pește poartă denumiri diferite în funcție de limba vorbită. Ascultând pronunția cuvintelor în limbile partenerilor, copiii au înțeles că pot învăța împreună, chiar dacă vorbesc limbi diferite.
Experiența acestui proiect mi-a reconfirmat că activitățile STEAM și primele noțiuni de programare își găsesc perfect locul în educația timpurie dacă pornesc de la curiozitatea nativă a celor mici. Una dintre activitățile care a stârnit cel mai mare interes a fost utilizarea robotului educațional Bee-Bot, în cadrul evenimentului european Code Week. Pentru majoritatea copiilor a fost prima întâlnire cu un robot programabil. Treptat, au învățat să planifice traseul, să identifice greșelile și să caute soluții pentru a ajunge la destinație.
Privind evoluția copiilor pe parcursul celor patru luni, am observat că au devenit mai atenți la mediul înconjurător și au căutat singuri explicații pentru fenomenele observate. Bee-Bot nu a fost o simplă jucărie, ci un mijloc prin care au colaborat și au înțeles că tehnologia poate fi folosită inclusiv pentru a proteja mediul. La fel de valoroasă a fost colaborarea internațională, care le-a demonstrat că pot comunica și crea alături de alți copii din Europa.
Pentru mine, cea mai importantă concluzie a acestui proiect este că învățarea devine cu adevărat semnificativă atunci când copilul are libertatea să observe, să experimenteze, să greșească și să descopere. În astfel de contexte, natura, tehnologia și jocul nu se află în opoziție, ci se completează firesc, transformând fiecare activitate într-o experiență de învățare cu sens.
Bibliografie
2. Ghidul de bune practici al proiectului:
– în limba engleză: https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/our-world-lakes-through-childrens-eyes/twinspace/pages/project-outcomes-handbook
– tradus în limba română: https://heyzine.com/flip-book/edcf379aa9.html#page/1
3. Jean Piaget – (1965). Psihologia inteligenței. București; Editura Științifică;