În perioada 16-23 august 2023, doi profesori de la Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Ploiești au participat la la activitățile din cadrul parteneriatului strategic KA210 N°2022-1-FR01-KA220-SCH-000085014, “Pour un collège inclusif”, desfășurate la Gimnaziul Nr. 4 din Rhodes, Grecia. Observarea activităților didactice, participarea la ateliere de formare, vizitarea instituțiilor de învățământ au oferit oportunitatea de a exersa și reflecta alături de participanți din alte țări europene (Franța, Portugalia, Suedia, Polonia) asupra rolului pe care climatul incluziv îl are asupra stării de bine a elevilor și a școlii, în general, dar și un prilej de a schimba experiențe și practici educaționale cu ceilalți participanți din alte state europene.
Un aspect central în cadrul acestei experiențe a fost provocarea pe care o reprezintă incluziunea tuturor elevilor și asigurarea șanselor egale și personalizate în progresul educațional. Grecia a fost evidențiată ca fiind una dintre țările care promovează politici și practici incluzive, având în vedere una dintre cele mai scăzute rate de abandon școlar din UE. Profesorii au un rol cheie în acest proces de incluziune, iar atitudinile lor față de educația incluzivă depind de experiența cu elevi cu nevoi speciale, formarea inițială, sprijinul disponibil în clasă, dimensiunea clasei şi responsabilităţile pe care le au la clasă. În general elevii cu dificultăți de învățare sau cu dizabilități intelectuale ușoare și moderate sunt incluși în scolile de masă. Profesorul principal al disciplinei este duplat cu un profesor de sprijin de specialitate, pentru elevii cu dificultăți de învățare (dificultăți vorbire sau nevoi speciale). Din 2008, printr-un program european care vizează integrarea elevilor cu nevoi speciale, în Grecia au fost angajați profesori de sprijin.
Procesul educaţiei incluzive este în continuă evoluţie, fiind rezultatul eforturilor conjugate ale reprezentanţilor comunităţii internaţionale, ale instituţiilor naţionale şi ale factorilor de decizie locali. Evaluarea copiilor sub aspectul dizabilităților, respectiv al situației în care sunt încadrabili în categoria copiilor cu „nevoi educaționale speciale” ține de competența unor organisme specifice, cadrele didactice având doar rolul de a înștiința părinții de posibilitatea existenței unei dizabilități, decizia evaluării copiilor aparținând în totalitate părinților.
În prima zi de lucru pentru echipa Erasmus pe tema multidisciplinarității și predare prin proiect am descoperit Gimnaziul Nr. 4 din Rodos. În așteptarea consilierului școlar (Inspectorul Național pentru Educație), tinerii elevi de gimnaziu ne-au oferit un spectacol de dans tradițional grecesc la care am putut participa la final. Restul dimineții a fost dedicat prezentării sistemului de învățământ elen de către consilierul educațional specializat în limbi străine, doamna Aglaia Galanopoulou.
După amiază, am mers la Universitatea Aegean care pregătește viitorii profesori pentru învățământ prima și preșcolar. Doamna Assimina Tsibidaki, lector la această universitate, a organizat un „atelier de înțelegere a dizabilității” pentru studenții ei și pntru noi. Prin activități practice individuale și colective și vizionarea videoclipurilor, ea ne-a provocat să ne gândim la felul în care privim dizabilitatea și în special sindromul Down. În zilele următoare am avut ocazia să vizităm o școală specială pentru elevii cu dizabilități severe, în care erau școlarizați 52 de elevi cu vârsta cuprinsă între 13 și 22 de ani, din toată insula Rhodos.
Am observat că sistemul școlar oferă unităților sale specializate resurse umane substanțiale (un adult pentru 2 elevi) și bine pregătite (nivel de master). Cu toate acestea, capcanele sunt similare cu celelalte țări ale proiectului, cu o lipsă de atractivitate a profesiei și o lipsă de profesioniști. Elevii şi cadrele didactice primesc sprijin din partea unui cadru didactic specializat, în clasă sau în afara acesteia. Sprijinul este acordat în primul rând elevilor, însă seconstată tendinţa de a acorda sprijin şi cadrelor didactice de la clasă. Clasele sunt alcătuite dintr-un număr mic de elevi (cele pe care le-am vizitat și observat aveau între 2 și 6 elevi).
Un exemplu notabil de bună practică în educația incluzivă este utilizarea planurilor educaționale individualizate, care contribuie semnificativ la adaptarea mediului de învățare și la evaluarea progresului elevilor cu dizabilităţi. Metodele de predare și învățare din școlile speciale urmează îndeaproape modelul existent în școlile de masă, cu observația plasării unui accent puternic asupra particularizării lucrului cu fiecare dintre elevi, corespunzător cu caracteristicile specifice generate de dizabilitatea fiecăruia. Profesorii au destul de multă libertate în alegerea curriculei, având posibilitatea de a dezvolta ei înșiși sau în colaborare cu alți profesori o curriculă, de a utiliza o curriculă deja existentă sau de a ajusta un pachet curricular existent, cu justificarea modificărilor operate.
Pe lângă cunoștințele dobândite, informațiile primite, locurile splendide și încărcate de istorie, pe care le-am vizitat, schimburile de opinii și de bune practici pe teme legate de incluziune au făcut din mobilitatea în Grecia o experiență minunată pentru toți participanții.