Exemple de activități interactive la ora de limba franceză

Pornind de la citatul filosofului Platon, potrivit căruia educația reprezintă  „arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele”, pariul profesorului în contextul societății actuale este acela de a transgresa rolul avut odinioară, respectiv emițător de cunoștințe într-un domeniu în care s-a perfecționat, pentru a ajuta elevul să se contureze, să se definească, să fie pregătit pentru tarele iminente ale vieții. Așadar, profesorul nu are doar menirea de a fi un bun pedagog, ci acesta trebuie să aibă abilitățile unui părinte, unui psiholog, unui prieten, dincolo de calitățile didactice pe care se presupune ca trebuie să le aibă, pentru a-i conferi elevului confortul de care acesta are nevoie în vederea formării ca individ, dincolo de statutul de elev.

Predând limba franceză, despre care se știe că este limba culturii, limba iubirii, limba coloșilor din filosofie, dar și din literatură, această limbă atrage după sine provocări în rândul majorității profesorilor care o predau, având in vedere avantajul pe care limba engleză și l-a garantat deja. Ca atare, inovațiile didactice iau naștere din dorința de a seduce elevul întru limba iubirii, care, din păcate ocupă un loc secund în rândul priorităților lingvistice cotidiene.

Una dintre strategiile didactice este aceea de a depăși dimensiunea abstractă a actului predării. Învățarea unei limbi străine presupune verbalizare, deci înfruntarea temerilor de a ne exprima și înfrângerea timidității în ceea ce-i privește pe elevi. Jocurile de rol  constituie un bun prilej de a pune în scena latura pragmatica a unei limbi străine studiate. Elevii reușesc să se transpună în contextul cerut, iar deficiențele lexico-gramaticale sunt tolerate, pentru a nu descuraja elevul să se exprime oral și pentru căpătarea fluenței într-o limbă care nu este cea maternă.

Pentru a exploata dimensiunea ludică în cadrul orelor de curs, am conceput un joc asemenea celui de societate cunoscut sub numele de Monopoly. Jocul creat este numit Francopholie – pas d’ennui. Pentru a-l juca, este nevoie ca elevii să formeze grupe omogene ca nivel de cunoștințe, pentru a evita discrepanțele majore. Sunt exploatate atât conținuturile lexicale, cât și cele gramaticale, precum și realizarea orală de mesaje scurte în limba franceză. Jocul conține zar și pioni, iar indicarea răspunsului corect asigură avansarea pe planșa jocului. Acest tip de activitate atrage după sine competitivitatea, colaborarea și spiritul de echipă, exploatează educația non-formală, deoarece elevii sunt așezați în cerc, pot discuta, așadar depășesc barierele formalului. Pe de altă parte, jocul constituie o buna modalitate de actualizare a cunoștințelor, de verificare, dar și de evaluare. Din punct de vedere psihologic, potrivit feedback-ului elevilor în urma activității, evaluarea de acest tip aduce cu sine mai puțin stres. Jucându-se, elevii pierd din vedere noțiunea de evaluare și se concentrează să răspundă corect, fiind în joc competiția și dorința de a acumula cât mai multe puncte.

Un alt exemplu de inițiativă didactică inovatoare a fost desfășurată cu ocazia Zilei europene a limbilor străine, care se marchează în fiecare an pe data de 26 septembrie, prin activități didactice desfășurate la nivelul școlii.

Activitățile au fost concepute şi desfãşurate cu elevi ai claselor V-VIII sub coordonarea domnișoarei profesor de limba franceză, Alexandra Gârlea. Elevii au format ȋn prealabil echipe pentru a realiza desene/ilustraţii/machete/puzzle-uri care au fost ulterior expuse ȋn şcoalã.

Activitãţile propriu-zise au constat ȋn:
1) Document audio „Hello 30 different languages” – care a vizat sensibilizarea elevilor cãtre limbi strãine şi pronunţarea formulelor de salut ascultate;
2) Dialog plurilingv – au fost selectaţi elevi care au reprezentat diverse limbi strãine, precum: limba francezã, limba englezã, limba spaniolã, limba italianã, a fost inclusã şi limba maternã, respectiv limba românã. Unul dintre elevi a iniţiat dialogul, iar ceilalţi colegi au rãspuns la ȋntrebãri ȋn limbile pe care le reprezentau. La sfârşitul activitãţii, a fost introdus si explicat succint fenomenul de „intercomprehensiune”.
3) Diseminare informatii cu privire la plurilingvism, conceptul de intercomprehensiune si despre limbile romantice cu aplicatii.
4) „Poveste din mânã ȋn mânã” – exerciţiu de exprimare scrisã, care a vizat plurilingvismul. Pornind de la o frazã ale cãrei cuvinte erau ȋn : limba românã, limba francezã, limba englezã, limba spaniolã şi limba italianã, elevii au continuat povestea, păstrând diversitatea limbilor utilizate ȋn cadrul aceleiaşi fraze.

În urma activităților derulate, potrivit feedback-ului elevilor, activitățile au fost percepute ca fiind interactive, antrenând exprimarea concomitentă a mai multor limbi străine de circulație internațională. Pe de altă parte, aceștia au fost foarte interesați să descopere formule de salut în alte limbi decât cele cunoscute de ei. Caracterul interdisciplinar al activității le-a permis acestora să descopere țări și capitale europene noi, dar și drapelele aferente. Pentru a sensibiliza elevii în vederea aprofundării studiului limbii franceze, le-am introdus noțiunea de plurilingvism și intercomprehensiune, concept care ne ajuta să înțelegem alte limbi care fac parte din aceeași familie de limbi, prin intermediul limbii materne, respectiv prin intermediul cuvintelor „transparente”. Elevii au înțeles că grafia limbii franceze diferă de cea a limbii române, dar că la nivel fonetic, pronunția este aceeași, iar primul exemplu a fost cuvântul trotoar, provenit din limba franceză „trottoir”, deprinzând deja câteva reguli de fonetică.

În ceea ce privește evaluarea, în afară de clasicele lucrări scrise și conversația existentă la fiecare oră, respectiv evaluarea formativă, mi-am obișnuit elevii cu quiz-uri care-mi servesc pentru a evalua învățarea. Quiz-ul presupune trei sau patru itemi ai căror rezolvare nu necesită prea mult timp. Pentru a-mi determina elevii să-și însușească abilitatea de a lucra repede și eficient, aceștia lucrează în contratimp, iar primii cinci elevi care rezolvă quiz-ul primesc un abțibild cu o față zâmbitoare 🙂 . Când acumulează șase abțibilduri « 🙂 », primesc nota zece. Această bonificare stimulează foarte bine elevii, iar implicarea lor creşte vizibil, chiar dacă se ştie deja că nota nu reflectă întotdeauna realitatea şi notarea poate fi subiectivă, însă în orice caz, această metodă stimulează competiţia în rândul elevilor, aşadar calea spre reuşită.

De altfel, tot în ideea de a incita şi de a susţine elevii, am amenajat un colţ pe care l-am intitulat «Le coin de la franco-pholie» fr. – «Colţul iubirii pentru franceză» rom. care constă într-un avizier existent în fiecare sală de curs, avizier în care menţionez elevii cei mai sârguincioşi, sub numele de «Francofonul lunii», metodă care urmează modelul american «Employee of the month» eng. – «Angajatul lunii» rom.

Diversitatea în ceea ce priveşte metodele de învăţare şi de predare au declanşat feedback-ul elevilor mei, în sensul că apreciază dimensiunea ludică a activităţilor din timpul orelor de limba franceză şi se implică activ şi creativ în rezolvarea sarcinilor propuse.

 

prof. Gabriela-Alexandra Gârlea

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/gabriela.garlea

Articole asemănătoare