Articolul analizează rolul esențial al evaluării în procesul de predare a limbii și literaturii române la nivel liceal, în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Lucrarea explorează fundamentele teoretice, clasificarea metodelor de evaluare, corelarea acestora cu competențele-cheie europene și oferă exemple aplicative adaptate operele literare din programa școlară. Se prezintă modele concrete de itemi și se discută provocările și soluțiile actuale pentru o evaluare relevantă, incluzivă și centrată pe competențe.
1. Introducere
Evaluarea în procesul educațional are rolul de a măsura, interpreta și orienta progresul elevilor.
Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, evaluarea trebuie să fie continuă, predictivă și formativă,
asigurând un feedback constructiv și adaptarea metodelor de predare la nevoile fiecărui elev.
În predarea limbii și literaturii române, evaluarea are o dublă dimensiune: verificarea achizițiilor de cunoștințe și
dezvoltarea competențelor de interpretare, argumentare și exprimare creativă.
2. Fundament teoretic
Modelul taxonomic propus de Bloom (1956) oferă un cadru esențial pentru proiectarea evaluării, acoperind dimensiuni cognitive, afective și psihomotorii.
În contextul actual, evaluarea se aliniază cu abordarea pe competențe, conform Recomandării Consiliului UE din 2018. Aceasta presupune ca itemii și sarcinile să fie relevanți, autentici și să stimuleze gândirea critică, creativitatea și colaborarea.
3. O clasificare a metodelor de evaluare
a) Evaluarea formativă – se desfășoară pe parcursul procesului de învățare, prin chestionare rapide, fișe de lucru, feedback individual.
Avantaj: permite ajustarea imediată a predării. Limită: necesită timp și implicare constantă.
b) Evaluarea sumativă – se realizează la finalul unei unități de învățare, prin teste, examene, portofolii.
Avantaj: oferă o imagine clară a progresului. Limită: poate fi influențată de factori emoționali ai elevului.
c) Metode alternative de evaluare – includ proiecte interdisciplinare, portofolii digitale, autoevaluare și evaluare colegială.
Avantaj: dezvoltă autonomia elevilor și competențele transversale.
4. Exemple aplicative pe opere literare
- „Ion” – Studiu de caz: Elevii pot fi împărțiți în echipe care să analizeze diferit destinul protagonistului: una accentuează rolul pământului, alta aspectele morale, alta relația cu Ana. Evaluarea se poate realiza printr-o rubrică cu criterii precum: relevanța argumentelor, utilizarea citatelor, coerența discursului.
- „Baltagul” – Activitate: Crearea unei hărți interactive a drumului parcurs de Vitoria, folosind Google My Maps, cu evaluare pe criterii de acuratețe, prezentare vizuală și integrarea citatelor din text.
- „Moromeții” – Simulare de interviu cu Ilie Moromete: elevii formulează întrebări și răspunsuri din perspectiva personajului, evaluarea având în vedere creativitatea, fidelitatea față de text și expresivitatea.
- „Enigma Otiliei” – Eseu comparativ: Analiza relației dintre Felix și Otilia vs. Pascalopol și Otilia, evaluată prin claritatea structurii, profunzimea interpretării și coerența argumentativă.
- „Luceafărul” – Prezentare digitală: Grupurile de elevi aleg una dintre ipostazele Luceafărului și o interpretează vizual, evaluată prin originalitate, acuratețe literară și expresivitate artistică.
5. Corelarea cu competențele-cheie europene
Evaluarea la limba și literatura română poate dezvolta simultan mai multe competențe-cheie:
- Competența de comunicare în limba maternă: eseuri, prezentări, analize literare.
- Competența digitală: utilizarea platformelor online pentru proiecte și portofolii.
- Competențele sociale și civice: dezbateri, simulări de procese literare.
- Conștiința și exprimarea culturală: creații artistice inspirate din texte.
6. Modele de itemi
- Item eseu structurat („Ion”): Analizați rolul pământului în definirea statutului social al personajului principal, cu exemple din text.
- Item grilă („Baltagul”): Care este principalul motiv al călătoriei Vitoriei Lipan? a) Comerțul cu animale b) Căutarea soțului c) Participarea la un târg d) Vizitarea unei rude.
- Item răspuns scurt („Plumb”): Menționați două figuri de stil și explicați rolul lor.
- Proiect („O scrisoare pierdută”): Realizați un afiș digital ce surprinde esența satirei politice.
- Item de tip portofoliu („Moromeții”): Documentați relația dintre personaje prin interviuri simulate și fișe de lectură.
7. Modele de rubrici de evaluare
Un exemplu de rubrică pentru evaluarea unui eseu la limba și literatura română poate include:
- Coerența și structura textului (0-3 puncte)
- Relevanța argumentelor și exemplelor (0-3 puncte)
- Utilizarea corectă a limbii române (0-2 puncte)
- Originalitatea interpretării (0-2 puncte)
Această rubrică oferă transparență și sprijină autoevaluarea elevilor.
8. Adaptarea evaluării la profiluri diferite de elevi
În cazul elevilor de la profil real, evaluarea poate pune accent pe concizie și claritate în exprimare, în timp ce la profil umanist se poate insista pe creativitate și detaliu.
Elevii cu CES pot beneficia de fișe adaptate, cu enunțuri scurte și suport vizual. Elevii cu performanțe deosebite pot primi sarcini suplimentare, cum ar fi realizarea unui studiu critic comparativ între două opere din programa școlară.
9. Utilizarea resurselor digitale în evaluare
Platforme precum Google Forms, Kahoot! sau LearningApps pot fi integrate pentru evaluare rapidă și interactivă.
De exemplu, pentru „Ion” se poate crea un test grilă în Google Forms cu feedback imediat, iar pentru „O scrisoare pierdută” un joc tip „potrivește perechile” în LearningApps pentru consolidarea personajelor și relațiilor.
10. Provocări și soluții
Provocări: lipsa timpului pentru evaluare individualizată, diferențele mari de nivel, resurse digitale insuficiente.
Soluții: utilizarea evaluării formative continue, implementarea rubricilor clare, crearea de RED-uri pentru evaluare autonomă.
11. Concluzii
Evaluarea în predarea limbii și literaturii române trebuie să fie relevantă, incluzivă și centrată pe competențe. Diversificarea metodelor, integrarea tehnologiei și corelarea cu competențele-cheie asigură formarea unor absolvenți pregătiți pentru viața personală și profesională.
Bibliografie
Parlamentul României. (2023). Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Monitorul Oficial al României.
Bloom, B. S. (1956). Taxonomy of Educational Objectives: The Classification of Educational Goals. Longmans.
European Council. (2018). Council Recommendation on Key Competences for Lifelong Learning. Official Journal of the European Union.
Black, P., & Wiliam, D. (1998). Inside the Black Box: Raising Standards Through Classroom Assessment. Phi Delta Kappan.
Redecker, C., & Punie, Y. (2017). European Framework for the Digital Competence of Educators: DigCompEdu. Publications Office of the European Union.