Prima provocare „Citește cu mine. Ce poți face cu o carte”, lansată de Lecturiada elevilor în anul școlar 2024-2025 sub egida ANPRO, a deschis drumul către interdisciplinaritate ca de fiecare dată pentru elevii Liceului Tehnologic „General Ioan Culcer” din Tg-Jiu. În cazul Clubului IMAGO a însemnat modalități de lucru inspirate, pentru a dezvolta competențele secolului XXI din profilul elevului, realizându-se conexiuni între basmul „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă, cea de-a 7-a dintre cele zece nevoi umane ale lingvistului și matematicianului Solomon Marcus și anume „Nevoia de identitate”, precum și proiectul de la clasă cu titlul „Eu, eroul propriei povești”, în cadrul căruia s-au desfășurat activități care să răspundă întrebărilor „Cine ești?, De unde vii, Încotro te îndrepți”.
Termeni-cheie: erou, călătorie, provocări, dezvoltare personală, identitate, EU-individul.
Instrumente de lucru: fragmentul „Nevoia de identitate” din revista de știință și cultură Limba română nr. 1-2, anul XXV, 2015, articolul „Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama”, autor Solomon Marcus; facebook, aplicații digitale pentru realizarea afișului dedicat proiectului lansat pentru activitatea „Citește cu mine’’, fișe de lucru specifice fiecărei activități. tabla inteligentă.
Activitățile propuse elevilor de clasa a X-a au avut drept scop dezvoltarea abilităților de autoanaliză, reflecție critică și gândire creativă în marginea textului literar, astfel încât elevii să învețe să transfere valorile morale ale personajelor, atitudini despre viață, înspre dezvoltarea personală, să perceapă provocările și experiențele vieții lor ca pe o serie de „etape” care le pot aduce lecții valoroase, dobândind o mai mare conștientizare asupra sinelui.
Pentru o mai bună înțelegere a contextului, activitatea a debutat cu analiza critică a fragmentului „Nevoia de identitate’’al lui Solomon Marcus, elevii fiind invitați să exploreze semnificația identității din text, să interiorizeze conceptul, să propună definiții ale identității proprii, să realizeze schimb de opinii în marginea identității celorlalți.
Proiectul implementat a fost intitulat ,,EU, EROUL PROPRIEI POVEȘTI’’, presupunând derularea lui în marginea a trei activități cu sarcini de lucru inedite, care să răspundă întrebărilor legate de identitate: ,,Cine ești?, De unde vii, Încotro te îndrepți’’, timp de două ore.
Obiective didactice:
- Să analizeze evoluția personajului Harap-Alb, corelând etapele inițiatice cu dezvoltarea personală.
- Să identifice simbolurile din basm care definesc identitatea eroului și să le asocieze cu experiențele lor de viață.
- Să exerseze gândirea critică și creativitatea prin rezolvarea provocărilor specifice fiecărei etape din călătoria eroului.
- Să dezvolte abilități de colaborare și comunicare în echipă, simulând procesul de învățare prin joc.
Competențe generale:
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare;
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Competențe transversale:
1.Gândirea critică și rezolvarea de probleme, argumentând opinii despre personaje, înțelegând motivațiile personajelor
2. Cooperarea eficientă în echipă pentru a rezolva provocările din activitate.
3. Exersarea reflecției personale și autocunoașterii prin raportarea la călătoria inițiatică.
Valori și atitudini :
- Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
- Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare și a încrederii în propriile abilități de comunicare;
- Abordarea flexibilă și tolerantă a opiniilor și a argumentelor celorlalți.
Strategiile didactice au fost creionate astfel încât să pună în practică ideea de lucru în echipă, punând accent pe sarcini mici de invățare, în etape, care să-i ajute pe elevi să integreze noile informații în rețelele proprii de gândire. Condițiile prealabile au pornit de la faptul că elevii cunosc particularitățile textului narativ, personajele, tematica basmului din achizițiile anterioare și vor fi capabili să selecteze, să categorizeze și să se exprime adecvat.
Feedback/ evaluare s-a realizat prin câte un feedback individual și conectare între elevi, care au fost invitați să facă un cerc al eroilor și să împărtășească fragmente din ,,călătoria’’ lor, lăsând un mesaj anonim pe un panou, pornind de la întrebarea „Ce am învățat despre mine azi”?.
Etapele realizării activității au fost concepute după scenariul didactic : EVOCARE, REALIZAREA SENSULUI, REFLECȚIE.
I. În faza de EVOCARE s-a citit materialul/fragmentul ,,Nevoia de identitate’’ pe care l-am extras din revista de știință și cultură LIMBA ROMÂNĂ nr.1-2, anul XXV, 2015, din articolul ,,Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama’’(limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3086), al cărui autor este Solomon Marcus, fragment în baza căruia am invitat elevii să noteze definiția identității în concepția autorului:
„Aici se află o provocare majoră, dramatică, și o șansă de a da vieții noastre o motivație superioară… Biologic, avem o identitate individuală, prin faptul că fiecare ființă viețuitoare de pe această planetă are un ADN specific…Ne naștem preluând o întreagă moștenire genetică de la părinți şi, prin intermediul lor, de la bunici, străbunici etc. Preluăm o seamă de trăsături, deprinderi, reprezentări, judecăți și prejudecăți determinate de contextul geografic și istoric în care ne dezvoltăm. Toate acestea ne conferă o identitate genetică, de familie, de loc geografic și de moment istoric, deci o identitate locală, una regională, una națională, de limbă, de credință. Această identitate pe care natura și istoria ne-o imprimă, de multe ori fără a ne da seama, rămâne pentru prea mulți oameni singura lor identitate. Prea mulți oameni nu simt nevoia unei identități mai bogate decât aceea primită fără vreun efort personal. În perioada trecerii de la copilărie la adolescență ar trebui să înceapă conștientizarea nevoii de construire a unei identități mai bogate decât aceea cu care ne-a înzestrat natura.’’(Nevoia de identitate, Solomon Marcus)
Răspunsurile elevilor au notat: „Identitatea trebuie construită.Nu este suficientă identitatea moștenită, ci ea trebuie dezvoltată conștient. Altfel, ne putem confrunta cu pericolul stagnării.Mulți oameni nu-și depășesc identitatea primară, devenind mediocri sau limitându-se la cea pe care o au.” (E.I.) -facebook.com/share/1A5j45J1x3/?mibextid=wwXIfr ; „Există riscul de a rămâne la o identitate superficială. Geografia și istoria, literatura pot ajuta la definirea identității.’’ (B.L.) -facebook.com/share/1AD8iPyHVY/?mibextid=wwXIfr ; „Nu moștenirea definește cine ești, ci alegerile pe care le faci.” (O.A.) – facebook.com/share/1AMvxeLERX/?mibextid=wwXIfr
Exercițiul asupra textului propus a fost urmat de activitatea care a realizat conexiunea către tematica lecției, moment numit „Călător prin basm, călător prin viață”, structurat în două sarcini de lucru bazate pe jocul de rol. S-a stabilit puntea către basmul lui I.Creangă:
Moment-punte: Orice erou trebuie să facă un prim pas. Harap-Alb a plecat de acasă nesigur, dar hotărât să își îndeplinească destinul. Și noi suntem eroi în propriile povești. Haideți să ne gândim: Care a fost un pas important pe care l-am făcut în viața noastră?
Activitatea a continuat sub forma jocului de rol în doi pași distincți:
a. „Drumul Eroului – Pasul care mă definește” (Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creangă)
• Obiectiv didactic: Elevii se identifică cu Harap-Alb la începutul drumului, reflectând la propriile începuturi și la pașii pe care i-au făcut în viața lor.
• Metoda: Autoreflecție + Storytelling + Artă + Jurnal de dezvoltare personală
Elevii au primit o foaie goală pe care au desenat un drum. Pe acest drum au notat trei momente importante din viața lor, care i-au ajutat să devină cine sunt astăzi. Apoi, au comparat aceste momente cu etapele călătoriei lui Harap-Alb.
• www.facebook.com/share/1N34oVQRTm/?mibextid=wwXIfr
• www.facebook.com/share/19JocpurBk/?mibextid=wwXIfr
• www.facebook.com/share/15noN64SRK/?mibextid=wwXIfr
• www.facebook.com/share/1635bfL9TD/?mibextid=wwXIfr
b. Jocul „Pasul Eroului”
Elevii s-au ridicat și au format un cerc. Pe rând, fiecare dintre ei a făcut un pas înainte și a rostit:
„Precum Harap-Alb și eu am făcut un pas curajos când…” (ex.: „…am început un nou hobby.” / „…am vorbit în fața clasei.” / „…am depășit o frică.”)
Conexiunea cu personajul Harap-Alb s-a realizat prin completarea sarcinilor anterioare cu răspunsurile la întrebările:
• „Cum seamănă începuturile noastre cu drumul lui Harap-Alb?”
• „Care sunt Spânii din viața noastră – obstacolele sau fricile care ne pun la încercare?”
• „Cine sunt mentorii noștri – cei care ne ajută, așa cum l-au ajutat Sfânta Duminică și prietenii fantastici pe Harap-Alb?”
– www.facebook.com/share/1DZ3w2wkrY/?mibextid=wwXIfr
– www.facebook.com/share/15K8nme3fo/?mibextid=wwXIfr
II. Cea de-a doua etapă a activității didactice, REALIZAREA SENSULUI, activitatea propriu-zisă, numită Drumul inițiatic al lui Harap-Alb și propriul nostru drum a presupus parcurgerea mai multor provocări succesive, în care elevii să răspundă la întrebările : ,,Cine ești?, De unde vii, Încotro te îndrepți’’.
ETAPA 1: CINE EȘTI? (Călătorul de la începutul drumului) în care s-a realizat legătura cu basmul: la început, Harap-Alb este doar un tânăr neexperimentat, lipsit de încredere. Provocarea pentru elev a constat în a răspunde la întrebările:„Cum erai acum un an? Ce temeri aveai? Ce visai să devii?”. Fiecare dintre ei a completat un autoportret simbolic în care și-au descris fricile, calitățile, ce îi face unici, fiind invitați să-și motiveze alegerea în 5 rânduri.
Acest exercițiu s-a realizat în/prin:
- Scris – un mic eseu/pagină de jurnal despre cine sunt.
- Desen – își creează un avatar, un personaj care să-i reprezinte la începutul „călătoriei” lor.
Exercițiul în sine a presupus interdisciplinaritate prin autocunoaștere) și artă vizuală (portretizare).
ETAPA 2: DE UNDE VII? (Provocările trecutului, obstacolele depășite) în care s-a realizat legătura cu basmul: Harap-Alb trece prin încercări grele – podul, slujba la Spân etc. Provocarea pentru elev a fost data de întrebările: „Ce obstacole ai întâlnit până acum? Ce lecții ai învățat din ele?”. Elevii au creat și o hartă simbolică a drumului lor de până acum:
- Locuri simbolice – momente importante (ex: „Podul fricii” = un moment dificil, „Pădurea deciziilor” = o alegere grea).
- Personaje importante – cine i-a ajutat sau cine i-a pus la încercare (ex: „Mentorul meu” – cine i-a inspirat, „Spânul” – o provocare sau un obstacol personal).
ETAPA 3: ÎNCOTRO TE ÎNDREPȚI? (Visuri, obiective, cine vrei să devii?) în care s-a realizat legătura cu basmul: Harap-Alb își acceptă destinul. Provocarea pentru elev a fost un exercițiu de conștientizare și de reactualizare a clișeelor lingvistice specific alcătuirii unei scrisori, în care să răspundă la întrebările: „Cum te vezi peste 5 ani? Ce vrei să devii? Ce calități ai acum care te vor ajuta?”. Elevii au creionat o scrisoare către sinele lor din viitor, în care și-au exprimat speranțele, temerile și obiectivele.
III. Etapa REFLECȚIEI a îndemnat elevii să se imagineze în cercul eroilor, să împărtășească episoade din ,,călătoria’’ lor și să lase un mesaj anonim pe un panou, având ca punct de reper întrebarea: „Ce am învățat despre mine azi”.
Ca impact, activitatea didactică propusă este semnificativă pe plan intelectual și personal, deoarece elevii sunt puși în centrul învățării, aplicând simbolistica basmului asupra propriei vieți, învățând să se autoanalizeze, să își recunoască punctele forte și să își seteze obiective.
În concluzie, activitatea desfășurată pe baza basmului „Povestea lui Harap-Alb” a oferit elevilor oportunitatea de a explora atât dimensiunea literară și simbolică a textului, cât și implicațiile sale asupra dezvoltării personale. Prin analiză, interpretare și activități creative, elevii au înțeles mai bine parcursul inițiatic al eroului și modul în care acesta reflectă experiențele umane universale.
În plus, activitatea a contribuit la dezvoltarea gândirii critice, a competențelor de comunicare și colaborare, precum și la formarea unor valori morale și etice esențiale. Elevii au fost provocați să își pună întrebări despre propria lor călătorie în viață, despre importanța prieteniei, a curajului și a loialității, aspecte relevante nu doar în context literar, ci și în realitatea cotidiană.
Astfel, activitatea nu doar că a îmbogățit cunoștințele elevilor despre literatura română, ci i-a și ajutat să își dezvolte o perspectivă mai profundă asupra propriei evoluții ca indivizi. În final, studiul basmului „Harap-Alb” a demonstrat că literatura nu este doar o materie de studiu, ci și o resursă valoroasă pentru înțelegerea lumii și a propriei identități.
Activitatea poate fi urmărită la link-ul:
www.facebook.com/share/p/15Un4apkxT/?mibextid=wwXIfr
Bibliografie
1. Marcus, Solomon, LIMBA ROMÂNĂ nr.1-2, anul XXV, 2015, art. Zece nevoi umane de care educația ar trebui să țină seama.
2. Sâmihăian, Florentina (2019), O didactică a limbii și a literaturii române. Provocări actuale pentru profesor și elev, Editura ART, București.