Lucrarea de față reflectă o experiență educațională inovatoare și transdisciplinară, desfășurată sub forma unei lecții aplicative cu titlul „Eminescu în oglinzi paralele”. Activitatea a reunit mai multe discipline – limba și literatura română, istorie, fizică, matematică, religie și biblioteca școlii, cu scopul de a valorifica o abordare integrată și profundă asupra personalității și operei lui Mihai Eminescu. Prin această interconectare, elevii au fost stimulați să dezvolte gândirea critică, să reflecteze moral și să realizeze conexiuni între cunoaștere, emoție și valori. Astfel, lecția reprezintă un exemplu elocvent de bună practică pentru un învățământ modern, centrat pe competențe transdisciplinare și pe dezvoltarea unei perspective holistice asupra cunoașterii.
Cuvinte-cheie: transdisciplinaritate, inovare educațională, Mihai Eminescu, competențe, interdisciplinaritate, reflecție
1. Introducere: Perspective actuale în educație
Contextul actual al sistemului educațional impune o reconsiderare a modalităților tradiționale de predare, cerând o adaptabilitate sporită și o coerență între conținuturi. Educația transdisciplinară răspunde acestei nevoi, promovând o învățare care transcende granițele disciplinare, facilitând o înțelegere integrată și contextualizată a fenomenelor. În acest cadru, lecția „Eminescu în oglinzi paralele” exemplifică o abordare pedagogică ce favorizează dialogul între știință, artă și spiritualitate, reflectând astfel complexitatea lumii și a sinelui. Elevii sunt astfel puși în situația de a vedea cum diverse perspective pot coexista și se pot îmbogăți reciproc, consolidând o înțelegere holistică.
2. Scopul și concepția didactică a lecției
Principalul obiectiv al lecției a fost să stimuleze dezvoltarea personală, morală și intelectuală a elevilor prin explorarea poliedrică a personalității și operei lui Mihai Eminescu. Abordarea transdisciplinară a facilitat formarea unor competențe esențiale, printre care se numără capacitatea de a realiza conexiuni între domenii aparent disparate, dezvoltarea gândirii critice și simbolice, precum și exprimarea identității personale prin reflecție asupra valorilor umane fundamentale. Lecția a fost concepută nu ca o simplă transmitere de informații, ci ca o experiență integratoare, în care elevii sunt invitați să interpreteze și să creeze sensuri proprii, evidențiind astfel potențialul educației transdisciplinare de a forma indivizi autonomi și creativi.
3.Obiective specifice pe discipline
a) Limba și literatura română:
Să dezvolte capacitatea de analiză a simbolurilor și temelor poetice, să stimuleze gândirea critică și sensibilitatea estetică prin interpretarea operei eminesciene.
b) Istorie:
Să înțeleagă contextul socio-politic al epocii lui Mihai Eminescu și influența acestuia asupra vieții și operei poetului, dezvoltând competențe de analiză a relației individ-societate.
c) Fizică:
Să explice fenomenul reflexiei luminii și funcționarea oglinzii, facilitând analogii între știință și simbolismul poetic, pentru a susține o gândire integratoare.
d )Matematică:
Să exploreze conceptul de infinit și paralelism în legătură cu structura poetică și cu prozodia, dezvoltând abilități de gândire abstractă și conexiuni interdisciplinare.
e) Religie:
Să analizeze dimensiunea spirituală a operei lui Eminescu, reflectând asupra relației dintre om și divinitate și a valorilor morale exprimate în creație.
4. Dimensiunea transdisciplinară: Oglinzile cunoașterii
a) Limba și literatura română
Analiza poeziei „Luceafărul” din perspectiva simbolurilor precum oglinda, infinitul și conflictul dintre rațional și emoțional a constituit punctul de plecare pentru o reflecție profundă asupra expresivității și introspecției eminesciene. Acest demers a facilitat dezvoltarea unei gândiri critice și a unei sensibilități estetice, arătând cum elementele poetice pot fi înțelese în contextul unor teme universale și cum aceste teme pot fi abordate din multiple perspective. De exemplu, s-a discutat pasaje precum „Oglindind în lacul ei lin / Steaua de sus din senin”, evidențiind cum imaginea oglinzii reflectă tensiunea dintre lumea materială și cea spirituală.
b) Istorie
Înțelegerea vieții lui M.Eminescu în contextul istoric al epocii a evidențiat legătura strânsă dintre personalitatea poetului și mișcările naționale din secolul al XIX-lea. Analiza influențelor culturale și politice asupra operei și destinului său a fost esențială pentru a înțelege complexitatea condiției umane în raport cu factorii externi. Astfel, elevii au învățat să aprecieze importanța contextului social în formarea personalității și a operei artistice.
c) Fizică
Explicarea reflexiei luminii și a funcționării oglinzii din perspectivă științifică a permis o analogie semnificativă cu tema poetică a reflecției sinelui și a luminii cunoașterii. Această integrare între știință și artă a stimulat înțelegerea dualității ființei, demonstrând că fenomenele naturale pot fi interpretate și în sens simbolic, ceea ce contribuie la dezvoltarea unui mod de gândire complex și creativ.
d) Matematică
Simbolul infinitului și conceptul de paralelism au fost abordate nu doar ca noțiuni abstracte, ci prin raportarea lor la structura poeziei și la viziunea eminesciană asupra lumilor infinite. S-au realizat analogii între simetria și succesiunile matematice și elemente de prozodie, ceea ce a oferit elevilor o perspectivă integratoare asupra relației dintre matematică și artă, consolidând astfel competențele de gândire abstractă și analitică.
e) Religie
Dimensiunea spirituală a fost explorată prin discuții privind aspirația poetului către absolut și relația sa cu divinitatea, evidențiind întrebările existențiale fundamentale. Această perspectivă a adăugat profunzime reflecției morale, subliniind tensiunea dintre ideal și condiția umană și contribuind la formarea unei conștiințe etice și culturale solide.
5. Desfășurarea lecției – un proces colaborativ și creativ
Activitatea s-a desfășurat cu participarea a două clase (X B și XI A) și a implicat lucrul în echipe, dezbateri, prezentări vizuale și reflecții personale, ilustrând importanța colaborării și a diversității de perspective în procesul educațional transdisciplinar Biblioteca liceului a susținut documentarea cu expoziții tematice, privind documentarea și aprofundarea temei propuse. Elevii au propus propriile interpretări, au realizat conexiuni simbolice și au formulat întrebări deschise, demonstrând autonomie și implicare, confirmând eficacitatea acestei metode de învățare centrate pe elev.
Un moment semnificativ a fost dezbaterea finală, în care elevii au răspuns la întrebarea: „Care este oglinda prin care îl privești tu pe Eminescu?”, răspunsurile oscilând între știință, credință, poezie și conștiință națională.
6. Impactul activității și valoarea sa formativă
Rezultatele lecției s-au concretizat în consolidarea unei înțelegeri integrate a lumii, în care cunoașterea nu este fragmentată, ci interconectată și contextualizată. Dezvoltarea reflecției morale și identitare, motivarea pentru învățare prin relevanță personală și stimularea colaborării între discipline și între elevi, au fost efecte vizibile și durabile. Astfel, lecția a creat un spațiu autentic de învățare, în care elevii nu doar acumulează cunoștințe, ci descoperă sensuri și dezvoltă competențe esențiale pentru formarea lor ca indivizi complecși și responsabili.
7. Concluzii: Educația ca oglindire a ființei
Lecția „Eminescu în oglinzi paralele” este un exemplu de bună practică ce răspunde cerințelor actuale ale educației: transdisciplinaritate, colaborare, dezvoltare personală și culturală. În acest proces, profesorul se poziționează nu doar ca un simplu transmisor de cunoștințe, ci ca un facilitator al devenirii elevilor. Într-un învățământ centrat pe competențe și sens, astfel de activități devin fundamentale pentru a-i pregăti pe elevi nu doar să învețe, ci să înțeleagă, să simtă și să devină. Astfel, educația devine o oglindă în care elevii își pot reflecta nu doar cunoștințele, ci și identitatea, valorile și aspirațiile. Inițiativele de acest tip pot contribui decisiv la transformarea școlii într-un spațiu viu, dinamic, al dialogului între știință, artă și umanitate, pregătind elevii să devină cetățeni responsabili, creativi și integri.
Această experiență deschide perspective pentru extinderea abordării transdisciplinare în alte teme și discipline.
Bibliografie
1. Călinescu, G., Viața lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, 1980.
2.Gherguț, A., Educația incluzivă – Teorie și practică, Editura Polirom, 2011.
3.Iucu, R., Crețu, C., Oancea, A., & Ilie, M. D. (2023), Educație pentru societate: pedagogii inovative bazate pe evidențe și transformare digitală, politici educaționale, educație morală. Practici relevante – Diaspora 2023, Universitatea de Vest din Timișoara, 2023.
4.Mihăilescu, D., Eminescu – Între filozofie și știință, Editura Humanitas, 2005.
5.Morin, E., Șapte lecții pentru o educație a viitorului, Editura UNESCO, 1999.
6.OECD, The Future of Education and Skills 2030, OECD Publishing, 2018.
7.Pânișoară, I.-O., Motivația pentru învățare și succesul școlar, Editura Polirom, 2017.
8.Manuale școlare – Limba și literatura română, Istorie, Fizică, Matematică, Religie, Editura Didactică și Pedagogică,
2020–2023.