Educația tradițională are un caracter pur teoretic. Elevii asistă pasiv la expunere, pe care știu că trebuie să o repete. „Copii au o curiozitate înnăscută. Stimularea învățării presupune menținerea vie a acestei curiozități.” (Robinson și Aronica, 2015, p. 12). Elevul învață totul în mod practic, activ, prin experiențe personale la care mai pot reflecta pentru a extrage învățăturile. Rezultatele utilizării jocului didactic în procesul educațional au dovedit că încorporarea jocurilor este extrem de eficientă deoarece acestea pot facilita și încuraja motivația elevilor- evident, și fără îndoială, menținerea elevilor motivați este una dintre principalele probleme cu care trebuie să se confrunte profesorii la clasă.
Exemple de activități- realizarea de jurnale, pictarea pietrelor pentru amenajarea unui colț de relaxare, folosirea simțurilor pentru explorarea stărilor de agregare ale apei, trasee senzoriale, descoperirea lumii înconjurătoare, jocuri diverse realizate pe calculator etc. Toate aceste activități sunt foarte importante pentru toți copiii și în mod deosebit pentru copiii cu CES, pentru că mulți dintre ei nu au în mediul familial aceste oportunități din diverse motive sociale, culturale, familiare, economice etc.
Elevii cu dizabilități auditive au mare nevoie de aceste activități. Acest tip de educație facilitează dobândirea de cunoștințe specifice geografiei valorificând observarea zilnică, participarea activă și percepția sensibilă a fenomenelor și obiectelor din jur și nu în ultimul rând dezvoltă încrederea în sine, îmbunătățește mobilitatea și coordonarea și creează o stare de bine copiilor cu dizabilități auditive. În acest context și rolul profesorului se diversifică. El devine sursă de impulsionare, observator, creator al condițiilor de învățare și facilitator al schimburilor de experiențe. În plus, jocurile didactice introduse în procesul educațional, au avantajul de a menține interesul alert al elevilor cu dizabilități auditive și de a facilita dobândirea de cunoștințe geografice, deoarece predarea se bazează pe observarea zilnică și participarea activă. În contact direct cu fenomenele, obiectele naturale și sociale, elevii cu dizabilități auditive își dezvoltă și își perfecționează sensibilitatea tuturor organelor de simț.
Acest tip de educație oferă nenumărate beneficii fizice, emoționale, mentale ce asigură atât copiilor cât și profesorilor un confort psiho-emoțional necesar parcurgerii cu succes a tuturor momentelor zilei, oferind relaxare și liniște:
- beneficii fizice și senzoriale: îmbunătățirea mobilității, coordonarea, abilitățile spațiale, sistemul vestibular (echilibrul), dexteritatea, previne obezitatea, alergiile, bolile cardiovasculare, elevii descoperind peisaje, mirosuri și sunete captivante;
- beneficii emoționale: dezvoltarea încrederii în sine, a stimei de sine, a percepției, ameliorarea stresului, anxietății, depresiei;
- incluziune: jocul poate provoca elevii și îi poate forța să iasă din zona lor de confort- ideea este că rolurile și sarcinile pot fi diferențiate pentru a include toți elevii;
- dezvoltarea creativității: jocurile sunt instrumente eficiente pentru stimularea creativității, mai ales dacă elevii sunt implicați în construcția jocului. Imaginația nu are limite. Profesorii pot lăsa oportunități în interiorul unui joc în care elevii pot completa spațiile libere cu propriile soluții și idei;
- dezvoltarea gândirii critice și luarea de decizii: aceste două abilități pot fi exersate și învățate mai ales atunci când elevii sunt angajați în jocuri de rol. Când elevii sunt desemnați să joace personaje specifice în anumite medii, ei trebuie să decidă, pe loc, ce să facă pentru a atinge scopul.
Aceste beneficii transformă literalmente călătoria copiilor cu dizabilități auditive prin universul geografiei. Acest tip de educație, educația folosind jocul didactic, facilitează procesul de predare-învățare-evaluare al elevilor cu dizabilități auditive, de relaționare dar și de exprimare deoarece oferă un climat diferit ce permite acestor elevi să devină mai motivați, să colaboreze, să creeze prietenii și să își dezvolte spiritul de echipă. Conexiunile ce se realizează între copii, între cadre didactice și copii duc la creșterea gradului de participare activă în organizarea unei activități, la diminuarea stărilor conflictuale și la creșterea spiritului civic.
Jocul în sala de clasă este strâns legat de utilizarea simulării și există o oarecare suprapunere între cele două. Simulările reprezintă scenarii de instruire în care elevul este plasat într-o lume definită de profesor. Ele reprezintă o realitate în cadrul căreia elevii interacționează. Profesorul controlează parametrii acestei lumi și o folosește pentru a obține rezultatele educaționale dorite.
Celebrul om de știință francez Louis de Broglie a susținut că toate jocurile (chiar și cele mai simple) au multe elemente în comun cu munca unui om de știință. Pășind în universul jocurilor, copiii nu observă că învață și astfel își amintesc lucruri noi, se orientează în situații neobișnuite, completează stocul de idei și concepte. Chiar și cei mai pasivi elevi intră în joc cu multă dorință, făcând toate eforturile pentru a nu-și dezamăgi colegii de joacă.
În timpul orelor de geografie, se pot folosi multe tipuri de jocuri didactice. În cele ce urmează voi menționa câteva dintre acestea pe care eu le folosesc cu succes în lucrul cu elevii cu deficiențe auditive: călătoria/ excursia imaginară, harta mută, rebusul geografic, Țomanap, pescuitul, ghicitorile geografice, lanțul geografic, alege corect imaginea, jocul denumirilor geografice, șezătorile geografice, jocul pe bază de fișe individuale, jocuri pe calculator (wordwall, kahoot), jocuri de tip puzzle, jocuri de tip machetă.
Jocurile se pot organiza individual dar și în grup pe diferite teme date. Din experiență, pot spune cu mâna pe inimă că elevii mei, elevi cu deficiențe de auz, iubesc acest tip de abordare, iubesc să descopere geografia prin joc, învățând cu plăcere și fiind interesați de activitățile pe care le desfășoară în fiecare oră la clasă. Pedagogul Indian Rabindranat Tagore spunea:”munca noastră este bucurie, e libertate, e joc, adică creație”.
În cele ce urmează, redăm mai multe propuneri de jocuri didactice pentru copiii cu dizabilități auditive, sintetizate din experiența proprie de predare, precum și dintr-o serie de surse de referințe (Ken, 2005; Lungu, 2013; Vlad, 2012).
1. Descoperă lumea! Invităm copiii să-și folosească simțurile pentru a explora lumea!
auz- întindeți-vă pe pământ și ascultați toate suntele auzite și comparați-le apoi cu cele auzite de un alt coleg. Ai auzit aceleași sunete?
miros – creați un parfum într-un borcan mic colectând frunze sau flori parfumate
vedere – găsiți o insectă și urmăriți-o câteva minute pentru a afla mai multe despre viața ei de zi cu zi
atingeți – ridicați diferite obiecte și observați texturile lor
2. Activitate motorie: ieșim cu un difuzor afară și hai să mergem la o sesiune de dans frenetic
3. Jocul senzorial: un mod crucial pentru elevii cu dizabilități auditive de a explora, învăța și dezvolta, de a deveni tactil cu natura este un mod dovedit de angajare a copiilor, de dezvoltare a unor idei și concepte abstracte (crearea de pigmenți naturali folosind legume, cărbune, cretă, noroi, scufundați frunzele sau plantele găsite în vopsea și apăsați-le pe o hârtie)
4. Trasee senzoriale – umpleți o zonă cu frunze, alta cu nisip, una cu jucării, alta cu pietricele etc. Permiteți-le copiilor să se deplaseze liber între fiecare experiență, oferindu-le o gamă de stimuli tactili. Copiii ar putea apoi să descrie experiențele trăite.
5. Porniți în căutare de erori- grupați copiii în echipe potrivite, astfel încât fiecare să aibă abilitățile necesare pentru a face față sarcinii.
6. Ascunde și caută – îi va învăța pe copii cum să numere, să descopere noțiuni noi, să exploreze.
7. Vânătoarea de comori- fixați tema, echipați elevii, oferiți instrucțiuni și elevii vor descoperi comori neprețuite.
8. Ajută păsările pentru iarnă- observarea păsărilor în apropierea școlii. Care păsări rămân iarna? Această activitate vă va conduce să vorbiți despre diverse subiecte (migrație, iernare, adaptări fizice etc.).
9. Jurnal de natură- creați un jurnal cu copiii pentru a înregistra unele experiențe pe care le-au trăit în aer liber.
10. Colțul meu de relaxare – uneori copiii au nevoie de un colț de lectură simplu și confortabil. Adu afară dragostea lor de lectură.
11. Pictez – în lunile de iarnă puteți amesteca zăpada în programul de educație în aer liber. Este o experiență senzorială minunată pentru copii să picteze în zăpadă.
12. Folosim busola – adăugați o învățare suplimentară în timpul unei excursii. Aflați despre busole și orientare
13. Uite că s-a topit! puteți face ceva ca gheața să se topească mai repede? Urmărirea topirii gheții nu a fost niciodată atât de interesantă!
14. Norii albi și pufoși! priviți cerul și identificați diferite tipuri de nori
Până de curând, jocul era folosit doar în activități extracurriculare. În prezent, jocul didactic este utilizat pe scară largă în sala de clasă, necesitând o mare abilitate din partea profesorului.