Funcția centrală a educației este aceea de formare și dezvoltare permanentă a personalității individului cu scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă interacțiune cu factorii sociali ai existenței sale (Agabrian, 2007; Ezechil, 2000). La vârsta preșcolară, trebuie să acordăm o atenție deosebită atât dezvoltării sociale cât și celei emoționale a copilului, acestea fiind aspecte esențiale în evoluția sa, mai ales în procesualitatea învățării.
Eficiența unui program de activități ce vizează dezvoltarea socială a copiilor de vârsta preșcolară va crește dacă acesta este coroborat cu activitățile (ce se desfășoară în grădiniță) care vizează dezvoltarea globală a acestora și va conduce la stimularea dezvoltării sociale a copiilor în scopul adaptării școlare. Astfel, am demarat un program de activități care să vizeze stimularea dezvoltării sociale a preșcolarilor din grupa mare.
Programul „Eu și lumea mea” s-a derulat începând cu 1 noiembrie 2016 și s-a finalizat la sfârșitul lunii aprilie 2017. Programul a cuprins un număr de 20 de activități, câte o activitate pe săptămână, fiecare activitate având o durată cuprinsă între 25-35 de minute. Cele 20 de activități au vizat competențe sociale specifice dezvoltării sociale, cu referire la cei trei indicatori și anume: relaționare socială, complianță la reguli și comportament prosocial. În cadrul programului, am pus accent pe o serie de aspecte și anume:
- respectarea unicității fiecărui copil;
- crearea unui mediu ambiant, stimulativ, propice dezvoltării competențelor sociale;
- coeziunea grupului, exprimarea liberă a fiecărui participant în cadrul grupului;
- tipuri de activități diverse care să stimuleze modelarea comportamentelor copiilor;
- stabilirea unor reguli de funcționare a grupului și desfășurare a activităților;
- promovarea metodelor activ-participative, utilizarea unor forme interactive de prezentare și învățare;
- accent pe munca în grup, pe grupuri mici și învățare prin colaborare;
- evaluare și autoevaluare constructive.
Scopul programului a constat în stimularea dezvoltării abilităților, competențelor sociale ale preșcolarilor ca premisă a unei adaptări optime la mediul școlar. Obiectivele subsumate scopului sunt:
- identificarea şi experimentarea în cadrul programului educațional specific a unor tehnici și strategii de formare a comportamentelor sociale adecvate și de corectare a comportamentelor indezirabile la copii;
- asigurarea complementarității dintre curriculum preșcolar național și curriculum aplicat în cadrul programului educațional „Eu și lumea mea”, implementat la grupă
Obiective cadru care vizează dezvoltarea socială:
- cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate;
- educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
- educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
- dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă);
- dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii.
I. Dimensiunea relaționare socială
Activități:
Jocuri –exercițiu: Alo? Cine e la telefon?; Învăț să mă prezint;
Povești: Peștișorul Curcubeu; Prieteni adevărați
Jocuri de rol: Ziua de 1 Iunie; O zi de naștere; În parc
Jocuri de construcție: Castelul prieteniei
II. Dimensiunea complianță la reguli
Activități:
Jocuri –exercițiu: Regulile grupului nostru, Dacă încalci regula o pățești…
Povești: Puf Alb și Puf Gri, Ghimpici și Ghimpișor, Ami îi face o vizită prietenei ei
Jocuri de rol: În vizită, La teatru
III. Dimensiunea comportament prosocial
Activități:
Jocuri –exercițiu: Cum să fim prieteni; Tu ce ai fi făcut în locul lui/ei?
Povești: Fetița și floarea; Povestea stupului de albine; Cei patru prieteni credincioși; Povestea Iepurelui Alb
Jocuri de masă: Să facem un puzzle, Tablou pentru un prieten
Analiză a modului de desfășurare a programului „Eu și lumea mea”
În ceea ce privește implementarea programului formativ, voi prezenta în continuare câteva observații și concluzii desprinse din derularea activităților propuse, comentând reacțiile, atitudinile, comportamentele, unele răspunsuri ale copiilor pe parcursul desfășurării acestora.
Programul a debutat prin prezentarea mea în fața copiilor, prin introducerea personajului-surpriză Pinocchio care să-i ajute pe copii să se prezinte mai ușor, să înțeleagă scopul și obiectivele programului, modul de desfășurare a activităților în cadrul acestuia.
Fiecărui tip de activitate, indiferent de mijlocul de realizare, i-am dat următoarea structură: introducere (joc de spargerea gheții), cuprins (conținutul activității propriu-zise) și final (euritmie, cercul încrederii, parada emoticoanelor). Copiii erau foarte încântați de partea de introducere și cea de final, deoarece mereu conțineau un element de noutate.
Activitatea cea mai plăcută copiilor a fost cea de expunere a unei povești. Copiii sunt fascinați de conținut, personaje, întâmplări. Am încercat să exploatez la maximum mesajul poveștilor și să caut cât mai mult situații similare în viața de zi cu zi, ca astfel, copiii să reușească în viitor să extragă învățăminte din orice situație, să utilizeze soluțiile de rezolvare găsite și pentru situații problematice similare. Tot în cadrul poveștilor am utilizat și dramatizarea pentru o mai bună asimilare a mesajului, a descătușării copiilor timizi, a dezvoltării aptitudinii de purtare a unui dialog cu un interlocutor.
Pentru a dezvolta comportamente specifice dimensiunii relaționare socială am ales ca mijloc de realizare, cu precădere, jocurile de rol sau jocurile – exerciții. În cadrul jocurilor copiii au putut să încerce diverse roluri sociale, să simuleze situații de viață, să se exprime liber, creativ. Cu ajutorul acestora am reușit să dezvolt limbajul copiilor, aptitudinile lor de comunicare, interrelaționare cu ceilalți. Conduita esențială a rezolvării șirului ascendent de contradicții fiind activitatea – jocul. Prin încorporări şi constituiri de conduite şi atitudini noi ca formare de instrumente de adaptare din ce în ce mai complexe şi ca formare de modalități de satisfacere de trebuințe și formare de noi trebuințe şi mijloace de a le satisface copilul se dezvoltă psihic.
Copiii erau foarte încântați și de jocurile pe care le organizam în grup sau în diade. Aproape toți doreau să fie lideri, să gestioneze acțiunea, să fie acceptați și plăcuți de colegii de grup, să câștige atunci când situația o cerea. Jocurile de grup au contribuit la coeziunea grupului, la formarea spiritului de echipă, sentimentului de apartenență la un grup.
Atmosfera pe parcursul desfășurării unei activități, a derulării programului în sine a fost una degajată, caldă, plăcută, antrenantă. Abordarea unui stil socio-relațional menit să asigure geneza unui climat propice afirmării libere, formării și dezvoltării de atitudini și comportamente adecvate social constituie o modalitate concretă de stimulare a dezvoltării sociale a copiilor de vârstă preșcolară. Activitățile, strategiile educaționale adecvate devin mijloc de cultivare a dimensiunilor sociale ale dezvoltării copilului preșcolar.
Copiii de astăzi sunt minunați în ciuda răsfățului, îndărătniciei, comodității manifestate uneori. Ei doar trebuie ghidați corespunzător, cu calm, având tonul și atitudinea necesare momentului în care ei manifestă comportamente inadecvate social. Prin maniera noastră de conducere îi dăm copilului sentimentul de siguranță, confort, încredere în sine sau dimpotrivă.
Prin modul creativ și ingenios de desfășurare a activităților am reușit să creez o legătură strânsă cu copiii, de asemenea, să-i determin să adore activitățile noastre în comun, să participe activ și interactiv pe parcursul acestora, să crească și să se dezvolte la nivel personal, social de la o activitate la alta. Astfel, la terminarea programului am simțit o satisfacție deosebită pentru realizările avute cu copiii, dar și nostalgie că puneam punct întâlnirilor noastre săptămânale, ce s-au derulat de-a lungul a șase luni de zile, pe parcursul anului școlar.
Implementarea programului la această grupă de copii s-a dovedit eficientă pentru dezvoltarea lor socială și pregătirea lor în vederea unei adaptări școlare optime. Pentru mine a fost o experiență plăcută, a reprezentat un mod de a vedea altfel lucrurile la clasă.
Bibliografie
Agabrian, M. (2007), Școala, familia, comunitatea, Institutul European, Iași
Ştefan A.C., Kallay E., (2007), Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari, Editura ASCR, Cluj Napoca
*** Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, Didactica Publishing House, București
*** Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani(Rfidt), Unicef,2007
*** Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete şi băieți, cu vârsta până în 7 ani Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar. Unicef,2007
*** Fișa de evaluare –nivel de vârstă (5-6/7ani)