Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor.
Întreg colectivul didactic urmăreşte ca activităţile extracurriculare să fie cât mai eficiente, consistente, să se poată organiza la nivelul şcolii fără costuri mari financiare şi de timp. Activităţile extracurriculare trebuie să pună în valoare responsabilitatea individuală şi în grup, socializarea, autocontrolul, realizarea de sine prin conformism, realizarea de sine prin independenţă.
Pentru succesul şi complementaritatea activităţilor desfăşurate în afara orelor de curs, cadrele didactice ar trebui să ţină cont de următoarele recomandări: să ofere elevilor o îmbogăţire pe orizontală şi pe verticală a cunoștințelor; să încurajeze lecturile suplimentare; să poarte discuţii asupra posibilităţii elevilor de a-şi organiza studiul individual şi de a-şi organiza creativ timpul liber; să stimuleze apariţia ,,hobby-urilor“; să descopere şi să cultive talente.
Activitatea extracurriculară în sine, prin structură, conţinut specific este firesc complementară activităţii de învăţare realizată în şcoală. Acest tip de activitate generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul responsabilităţii şi statornicește o atitudine justă faţă de colectiv şi faţă de scopurile urmărite.
Activităţile extracurriculare fiind parte integrantă a procesului instructiv-educativ, trebuie să respecte reperele oricărei activităţi didactice. Pe de altă parte, provocările lumii contemporane ne obligă să regândim procesul instructiv-educativ, astfel încât beneficiarii direcţi ai sistemului educaţional, elevii, să fie formaţi pentru a face faţă provocărilor şi schimbărilor inerente care vor apărea în viitor.
Proiect educațional “Trăiește verde on-line”
Argument
Acceptând ideea că trăim într-o epocă a internetului, cele mai spectaculoase transformări pe care le aduce acest nou mediu sunt legate de modul în care comunicăm, de modalităţile prin care se transmite şi se receptează informaţia. Jurnalismul online este o oportunitate de informare și formare pentru adolescenți, în vederea exprimării propriilor opinii, soluţionării unor probleme caracteristice vârstei, pentru acţiuni participative în care gradul de implicare în procesul de luare a deciziilor să crească.
Internetul aduce cu sine un alt mod de a consuma informaţia, un nou tip de receptare activă, în care publicul cititor selectează documentul pe care îl citeşte, ascultă, vede. Natura interactivă a jurnalismului viitorului permite feed back-ul la un nivel pe care mediile tradiţionale nu îl puteau oferi decât într-o foarte mică măsură.
Obiectivele proiectului:
– Descoperirea instrumentelor Hard şi Soft;
– Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a instrumentelor Hard si Soft;
– Constientizarea specificităţii limbajului literar în raport cu limbajul altor arte;
– Conștientizarea cu privire la necesitatea protejării mediului înconjurător.
Competențe cheie
– utilizarea noilor tehnologii pentru comunicare;
– competenţe organizatorice;
– competenţe de cooperare şi relaţionare interpersonală.
Activități
Elevii vor realiza ştiri/ articole cu privire la necesitatea protejării mediului înconjurător, în vederea îmbunătățirii calității vieții.
Profesorul coordonator trebuie să se aibă în vedere:
- familiarizarea elevilor cu tehnicile de lucru în cadrul presei scrise/ audio/ video, după ce au achiziţionat o serie de noţiuni generale despre jurnalism/jurnalism online;
- descrierea condiţiilor pentru realizarea ştirilor, interviurilor, reportajelor;
- dezvoltarea abilităţilor de utilizare şi de prelucrare a imaginilor cu ajutorul TIC;
- însușirea abilităţilor de diversificare a surselor de informare în vederea redactării şi editării unor texte jurnalistice pentru presa online;
- dezvoltarea abilităţilor de folosire a spaţiului web şi a resurselor lui (site-uri, advertising, blogging-ul, forumurile);
- descoperirea vocii şi a propriei imagini dincolo de camera de luat vederi;
- valorificarea competenţelor de realizare a producţiilor multimedia (clipuri publicitare, filme de scurt metraj, colaje foto).
Ca tineri jurnaliști, elevii trebuie să respecte criteriile care vizează evaluarea calităţii unui site de ştiri/articole: autoritatea, acurateţea, obiectivitatea, actualitatea, acoperirea.
Elementele interactive care pot fi introduse la sfârşitul fiecărui articol şi prin intermediul cărora editorul/ redactorul/ reporterul materialului mediatic poate obţine informaţii utile, ce parvin de la potenţialii cititori, sunt:
- întrebări care incită la dezbatere;
- sondaje electronice propuse cititorilor pe marginea unor teme abordate;
- teste cu întrebări legate de ştirile/articolele de interes major;
- răspunsuri la întrebări comune pe care cititorii le adresează în mod constant.
Instrumente pentru prelucrare foto, film, sunet: Picasa, iPOD și Youtube. De asemenea se poate utiliza un instrument de realizare a sondajului de opinie pe pagina revistei.
Resurse hard necesare: reportofon, aparatul foto digital, camera Web.
Resurse soft necesare: motoare de cautare Web (Google, Netscape, Opera, FireFox), utilizarea facilităţii Download cu FlashGet, Macromedia Flash 8, 3D Studio Max, Audiograbber (conversie de cod), utilizarea limbajului HTML (pentru imagini, filme, animaţie şi tabele Web), construirea blogului personal ca spaţiu de exersare, comunicare şi testare cunoştinţe, folosire Microsoft Office la scrierea textelor, centralizarea rezultatelor unui sondaj de opinie şi realizarea graficelor statistice.
Filtrarea informaţiilor
Elevii trebuie să ştie că filtrarea informaţiilor în mass-media nu este un demers întâmplător aflat sub semnul subiectivităţii jurnalistului, deşi o anumită notă de subiectivism va fi întotdeauna prezentă. Filtrarea reprezintă un proces supus unor norme mai mult sau mai puţin stricte, cu un caracter mai degrabă orientativ, reguli ce vin în ajutorul jurnalistului, uşurându-i munca. Procesul de filtrare este influenţat de natura informaţiei, de genul jurnalistic abordat (ştire, reportaj, anchetă, interviu, comentariu), şi, nu în ultimul rând, de canalul de difuzare utilizat (presa scrisă, audio-vizual sau jurnalism online).
Textul jurnalistic trebuie să se integreze în modelul general al unui act de comunicare. Astfel, orice model de comunicare are drept minime componente: emitentul, mesajul şi, respectiv, receptorul sau destinatarul informaţiei. Pentru a surprinde în mod adecvat mecanismul derulării unui proces de comunicare trebuie luaţi în considerare şi alţi parametri, printre care foarte importanţi sunt: canalul utilizat şi gradul de interacţiune dintre emiţător şi receptor. Una din particularităţile comunicării jurnalistice o reprezintă numărul enorm de potenţiali receptori: destinatarul mesajului jurnalistic este reprezentat de marea masă a indivizilor, ceea ce face ca jurnalismul să se încadreze în categoria comunicării de masă.
Concluzii
Practica educaţională demonstrează că succesul în activităţile de învăţare depinde într-o anumită măsură de inteligenţa elevului, dar mai ales de adaptarea experienţei de învăţare la stilul său specific. Activităţile extracurriculare interdisciplinare permit proiectarea conţinuturilor şi a strategiilor de învăţare-evaluare astfel încât să putem ţine seama de diversitatea stilurilor de învăţare ale elevilor: stilurile de percepere concrete, stilurile de percepere abstracte, stilurile active de procesare a informaţiei, stiluri reflective de procesare a informaţiei.
În lipsa unor oportunităţi de exprimare, adolescenţii descoperă cu greu echilibrul dintre realitatea exterioară şi propriul lor univers. Prin proiectul educațional “Trăiește verde on-line” se urmărește deplasarea accentului spre nivelul interpretativ şi aplicativ cu scopul dezvoltării la elevii capabili de performanţă a deprinderilor de a concepe şi elabora texte, orale şi scrise, care satisfac standardele referitoare la text: coeziune, coerenţă, intenţionalitate, acceptabilitate.
Bibliografie:
Ulmanu, A., Jurnalismul online. Internetul, mijloc de colectare şi difuzare a informaţiilor, în Manualulde jurnalism, coord. Mihai Coman, Ed.Polirom, Iaşi, 2001, vol.II, pp.224-248.
Philippe, G., Tehnica jurnalismului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 2000.