Educația plastică reprezintă o componentă esențială în dezvoltarea armonioasă a copilului preșcolar, contribuind semnificativ la formarea personalității acestuia prin stimularea creativității, sensibilității estetice și capacității de exprimare. În contextul actual al învățământului preșcolar, activitățile artistico-plastice oferă copiilor oportunitatea de a explora și de a-și manifesta propriile idei, emoții și percepții asupra lumii înconjurătoare într-un mod unic și personal.
Studiul de față își propune să investigheze rolul educației plastice în activitățile din grădiniță și impactul acesteia asupra dezvoltării capacităților creative și estetice ale preșcolarilor. Cercetarea se concentrează pe analiza modului în care exprimarea artistică prin intermediul picturii și desenului facilitează dezvoltarea cognitivă, emoțională și socială a copiilor cu vârste cuprinse între 4 și 6 ani.
Importanța acestui demers investigativ rezidă în necesitatea fundamentării teoretice și practice a unor strategii educaționale eficiente care să valorifice potențialul formativ al artelor plastice în contextul educației timpurii. Prin intermediul activităților artistico-plastice, copiii învață să observe, să analizeze și să interpreteze realitatea înconjurătoare, dezvoltându-și totodată abilități de comunicare non-verbală esențiale în etapele ulterioare ale vieții.
Lucrarea se bazează pe un studiu experimental desfășurat în cadrul Grădiniței cu P.P. „Elena Farago” din Craiova, având ca subiecți un grup de 27 de preșcolari din grupa mare „Buburuzele”. Metodologia utilizată îmbină tehnici calitative și cantitative de cercetare, urmărind evoluția capacităților estetice și creative ale copiilor pe parcursul anului școlar 2018-2019.
1. Argumentarea teoretică
Arta reprezintă un mijloc preţios de exprimare de la o vârstă la care abilităţile verbale sunt încă limitate şi un prilej de exersare şi dezvoltare a creativităţii prin libertatea maximă de expunere pe care o asigură.
Pe de altă parte, exprimarea artistică prin pictură este un veritabil proces de-a lungul căruia copilul reflectă în modul cel mai personal, în funcţie de individualitatea sa şi capacitatea proprie de exprimare, ceea ce receptează psihosenzorial din exteriorul fiinţei sale.
2. Obiectivele cercetării
Ca obiective generale am urmărit formarea la preşcolari a unei atitudini estetice, dezvoltarea aptitudinilor estetice şi integarea lor în activităţile umane (artă, ştiinţă).
Din categoria obiectivelor specifice am pus accent pe:
1. Dezvoltarea receptivităţii prin:
– educarea sensibilităţii estetice;
– educarea gândirii estetice care să asigure formarea judecăţilor estetice;
– educarea gustului estetic.
2. Dezvoltarea motivaţiei estetice cuprinde:
– educarea intereselor estetice;
– realizarea unor convingeri estetice;
3. Dezvoltarea creativităţii estetice, mai precis:
– cultivarea deprinderilor şi abilităţilor necesare limbii şi literaturii române;
– cultivarea atitudinilor creative, apreciate ca fiind factorul principal al creativităţii.
3. Ipotezele cercetării. Scopul cercetării
1. Preşcolarii de orientare şcolară umanistă, pot să asimileze mult mai uşor şi mai eficient valorile estetice, promovate de disciplinele din categoria artelor (literatură), dezvoltându-şi sensibilitatea, gustul şi judecata estetică.
2. Preşcolarii cu o orientare şcolară umanistă pot să exprime în creaţiile lor cu mai mare acurateţe valorile estetice asimilate în procesul de învăţare, dând dovadă de comprehensiune şi discernământ în ierarhizarea valorică a produselor artistice.
Scopul principal al lucrării este de a argumenta ideea că prin intermediul grădiniţei, care realizează condiţiile umanizării subiectului, se asigură accesul acestuia la universalitate, implicit la valorile estetice şi în acest fel, contribuie la formarea personalităţii adolescentului.
4. Eșantionul şi locul cercetării
Observaţiile asupra desfăşurării procesului de instruire le-am realizat de-a lungul timpului, dar cercetarea propriu-zisă, cea referitoare la educaţia estetică în grădiniţă, am efectuat-o respectând cerinţele ştiinţifice, în perioada septembrie 2018- iunie 2019.
Locul:
• Grădiniţa cu P.P. „Elena Farago” – Craiova
5. Domeniul vizat: Domeniul estetic creativ (DEC) – educaţie plastică
Studiul se aplică unui lot de 27 subiecţi din grupa mare „Buburuzele”, aleşi şi clasificaţi după următoarele criterii: vârstă, sex, mediu de rezidență, performanţe şcolare.
6. Metode de cercetare
- Metoda analizei şi generalizării teoretice a datelor literaturii de specialitate
- Observaţia
- Analiza produselor activităţii
- Metoda experimentală
- Metoda statistico-matematică
- Metoda tabelară
7. Realizarea cercetării
• EVALUAREA INIŢIALĂ:
Se aplică următorul test׃
Domeniul Estetic Creativ ( DEC) – educaţie plastică : „Desenează ce-ţi spune muzica!”
Obiectiv׃ Depistarea nivelului de dezvoltare a capacităţii de decodificare a mesajului muzical transmis de compozitor şi, totodată, nivelul capacităţii de transpunere a acestuia prin intermediul unei creaţii plastice.
Scopul׃
● Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea de desene, picturi.
Materiale didactice: carioca, acuarele, foi pentru desen, pensule, pahare, casetofon.
• EVALUAREA FINALĂ:
Se aplică următorul test׃
Domeniul Estetic Creativ ( DEC) – educaţie plastică : ’’Unde vreau să-mi petrec vacanţa? ’’
Obiectiv׃ Compunerea unui spaţiu plastic prin utilizarea elementelor de limbaj plastic.
Scopul :
● Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natura, arta şi viaţa socială) şi stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură.
Materiale didactice: carioca, acuarele, foi pentru desen, pensule, pahare, casetofon.
8. Analiza şi interpretarea rezultatelor
|
Vârsta |
Test iniţial | Nr. subiecţi | % | Test final | Număr subiecţi | % |
|
4–5 ani |
B. | 12 | 65 % | F.B. | 12 |
80% |
| 5–6 ani | B. | 15 | 85 % | F.B. | 15 |
90% |
Educația plastică oferă educatoarei prilejul de a atinge obiective importante ce țin de latura formativă, dar și de cea informativă în dezvoltarea personalității copilului preșcolar.
Din materialul prezentat în lucrarea de faţă reiese limpede aportul jocului didactic în dezvoltarea capacităţilor de comunicare verbală, a memoriei, a imaginaţiei, a gândirii, lucru ce constituie una din sarcinile importante ale educaţiei în instituţiile preşcolare.
Rezultatele și concluziile acestui studiu contribuie la îmbogățirea cunoașterii în domeniul educației estetice preșcolare și oferă cadrelor didactice repere valoroase pentru optimizarea demersului instructiv-educativ în activitățile de educație plastică din grădiniță.