Provocarea ultimilor ani în planul demersului didactic a constituit-o activitatea online. Atât pentru cei inițiați, cât și pentru cei mai puțin cunoscători ai tainelor calculatorului, orele online au devenit brusc o necesitate. Presupunând faptul că fiecare cadru didactic deține cel puțin cunoștințe minime în ceea ce privește utilizarea calculatorului, orele online nu puteau fi puse în practică fără o organizare riguroasă a timpului de lucru, a spațiului de desfășurare a activității și a materialelor didactice, fără identificarea unor strategii eficiente de lucru cu elevii.
Conceperea materialului didactic pentru orele online (lecții, scheme, fișe de lucru, teste etc.) conform cu programele școlare în vigoare, ținând seama de competențele generale și specifice sau de finalitățile demersului didactic (susținerea examenelor de evaluare națională și de bacalaureat), a constituit o provocare chiar și pentru cadrele didactice cu ani buni de experiență, deoarece materialul a trebuit să fie adaptat prezentării online în timp record.
Desfășurarea orelor de curs în sine, fără interacțiunea directă cu elevii, a provocat valuri de emoții și de îngrijorare tuturor profesorilor, învățătorilor și educatorilor, existând pericolul dificultăților de menținerea a interesului elevilor, mai ales a preșcolarilor și a celor de la ciclul primar, unde colaborarea cu părinții a fost foarte importantă în timpul școlii online. Nu în ultimul rând, planificarea momentele de odihnă și de relaxare este foarte importantă în condiții de lucru online, factorul stres făcându-și simțită prezența din ce în ce mai mult, interacțiunea cu cei din jur fiind diminuată pentru o perioadă lungă de timp.
Necesitatea desfășurării demersului didactic în mediul online a dus la dezvoltarea și (re)confirmarea unor abilități, competențe profesionale și trăsături de personalitate ale cadrului didactic — greu încercate în perioada suspendării cursurilor față-în-față — pentru a putea face față cu succes noilor provocări:
1. Răbdare și perseverență – deoarece fiecare nou început, din lipsa experienței practice, presupune momente de derută, urmate de teama de eșec și dorința de abandon, este vital să reușim să găsim în noi resursele necesare pentru a continua.
2. Maturitate și responsabilitate – în abordare situațiilor neprevăzute este necesară căutarea unor soluții permanente, până se ajunge la reușită.
3. Gestionarea timpului – presupune conceperea unui plan de acțiune pe termen scurt (lecții, fișe, teste etc.), dar și pe termen lung (susținerea cu succes de către elevi a examenelor naționale); de asemenea, gestionarea corectă și eficientă a timpului presupune și conceperea unei rutine de lucru, din care nu ar trebui să lipsească cititul, studiul, cercetarea, odihna și relaxarea (TO DO LIST).
4. Abilități de operare PC – chiar dacă fiecare dintre noi avea măcar cunoștințe minime în utilizarea calculatorului, acestea au devenit insuficiente în demersul didactic online, în această perioadă fiind absolut necesare cursurile de perfecționare în domeniu.
5. Utilizarea platformelor educaționale și a instrumentelor digitale – în prezent, există foarte multe platforme educaționale și instrumente digitale accesibile oricărui profesor interesat de perfecționare în domeniul educației online: iTeach, proiectul CRED, MyKoolio, ASQ, 123edu, VreauLa, Școala Intuitext, Adservio, Edus, Kinderpedia, Dacobots, CoffeeLMS, Digitaliada, Kidibot, Brio.ro, Voxi Clinic, Timlogo, Naradix, Vboard, Super Școala, edu.sellification etc.
Platformele educaționale digitale sunt softuri complexe care valorifică pe deplin competența digitală a profesorilor în demersurile lor didactice. Aceste instrumente de lucru digitale nu își propun să înlocuiască sistemul educațional tradițional, ci se doresc a fi o completare firească, utilă și eficientă a procesului de învățare. Cu toate acestea, față de sistemul tradițional de învățământ, platformele educaționale digitale au următoarele avantaje:
- confortul utilizării;
- mobilitatea, platformele putând fi accesate oriunde, oricând;
- accesibilitatea și flexibilitatea informațiilor;
- prezentarea concisă a conținutului educațional;
- metode pedagogice variate;
- interactivitatea;
- individualizarea procesului de învățare, în funcție de ritmul și stilul fiecărui elev;
- feedback-ul permanent.
Așadar, singurul impediment în utilizarea acestor platforme educaționale și instrumente digitale îl constituie lipsa experienței unor cadre didactice în domeniul utilizării calculatorului, însă experiența se poate dobândi prin intermediul cursurilor de perfecționare sau prin autoeducație, contextul actual impunându-ne să învățăm continuu, să ne perfecționăm, să evoluăm.