Educația contemporană trece printr-un proces de transformare profundă, determinat de nevoile unei societăți în continuă schimbare, de evoluția tehnologică și de noile perspective asupra actului de predare-învățare. Modelul tradițional de predare – bazat pe transmiterea unilaterală a cunoștințelor în clasă și pe exersarea lor acasă – se dovedește tot mai ineficient în fața cerințelor actuale. Elevii de azi trăiesc într-o lume interconectată, digitalizată, unde informația este accesibilă instantaneu. În acest context, rolul școlii nu mai este doar acela de a furniza cunoștințe, ci de a forma competențe, de a încuraja gândirea critică, creativitatea, colaborarea și autonomia.
În cadrul cursului Erasmus+ la care am participat în Barcelona, am avut oportunitatea de a explora noi metode pedagogice menite să răspundă acestor provocări. Două abordări ne-au atras atenția în mod deosebit: Flipped Classroom (clasa inversată) și Project-Based Learning (învățarea prin proiecte). Acestea nu sunt doar strategii inovatoare, ci reflectă o schimbare profundă de paradigmă în educație – una în care elevul este plasat în centrul procesului educațional, iar profesorul devine un facilitator al învățării.
Ce înseamnă, de fapt, „Flipped Classroom”?
Modelul Flipped Classroom presupune o inversare a rolurilor tradiționale din sala de clasă. Elevii parcurg materialul teoretic acasă – prin intermediul unor resurse digitale precum videoclipuri, fișe interactive sau prezentări multimedia –, iar timpul petrecut la școală este dedicat activităților aplicative: discuții, exerciții, experimente, proiecte în grup. Acest mod de organizare valorifică la maximum timpul petrecut împreună, permițând o interacțiune reală între profesor și elevi, un proces de învățare personalizat și activ.
Experiența noastră în cadrul cursului Erasmus+ a inclus analiza unor lecții concrete desfășurate în sistem flipped, precum și elaborarea propriei secvențe didactice. Am constatat că această metodă stimulează responsabilitatea elevilor pentru propria învățare, încurajează autonomia și dezvoltă gândirea critică. De asemenea, oferă oportunitatea de a adapta învățarea la ritmul fiecărui copil, permițând profesorului să ofere sprijin individualizat acolo unde este nevoie.
Un alt aspect important este că Flipped Classroom contribuie la o mai bună implicare a părinților în procesul educațional. Prin accesul la materialele video sau resursele online, părinții pot înțelege mai bine conținuturile predate și pot sprijini copiii în mod eficient. În plus, elevii care absentează din diverse motive au posibilitatea de a recupera lecția într-un mod facil, fără a rămâne în urmă.
În completarea metodei Flipped Classroom, Project-Based Learning aduce în prim-plan dimensiunea practică, relevantă și colaborativă a învățării. Elevii nu mai învață doar pentru un test sau o notă, ci pentru a rezolva o problemă reală, pentru a crea ceva util sau pentru a aduce o contribuție în comunitate. Această motivație autentică este esențială pentru implicarea profundă în procesul de învățare.
Un exemplu concret din cursul nostru Erasmus+ a fost activitatea desfășurată în Parc Güell din Barcelona. În echipe internaționale, am creat o hartă a biodiversității locale, combinând observația directă cu cercetarea documentară, munca în echipă, creativitatea și prezentarea în fața celorlalți. A fost o experiență de învățare completă, care a combinat cunoștințele științifice cu abilități de comunicare, gândire critică și empatie culturală.
Aplicarea metodei PBL în școlile din România poate începe cu proiecte simple, care să pornească de la realitatea locală: explorarea patrimoniului cultural al orașului, identificarea unor soluții pentru probleme de mediu, organizarea unei expoziții sau campanii educative. Astfel de activități dezvoltă simțul responsabilității, inițiativa, dar și competențele transdisciplinare.
Cum combinăm cele două abordări?
Metodele Flipped Classroom și Project-Based Learning nu sunt antagonice, ci complementare. Prima favorizează învățarea individuală, autonomă, în timp ce a doua stimulează colaborarea și aplicabilitatea practică a cunoștințelor. Împreună, ele pot crea un mediu educațional modern, flexibil, centrat pe elev, în care fiecare copil își găsește locul și sensul.
După întoarcerea din mobilitatea Erasmus+, am început să aplicăm gradual aceste metode în propria practică didactică. Am folosit videoclipuri explicative pentru introducerea unor concepte, am integrat aplicații educaționale interactive și am conceput mici proiecte care să valorifice ceea ce elevii au învățat. Răspunsul a fost pozitiv: mai multă implicare, curiozitate, colaborare și satisfacție din partea elevilor.
Desigur, există provocări: lipsa resurselor digitale în unele școli, timpul necesar pentru pregătirea materialelor, reticența față de schimbare. Însă beneficiile sunt evidente și ne încurajează să continuăm. Cu pași mici, dar siguri, putem transforma școala într-un spațiu viu, deschis și creativ.
Educația nu se schimbă doar prin reforme legislative sau politici publice. Adevărata schimbare pornește din sala de clasă, din deciziile zilnice ale fiecărui profesor. Metodele Flipped Classroom și Project-Based Learning nu sunt simple tehnici didactice, ci expresii ale unei noi filosofii educaționale: o educație activă, centrată pe elev, orientată spre competențe și spre realitatea vieții.
Pentru noi, participarea la programul Erasmus+ nu a fost doar o experiență profesională, ci o transformare personală. Am câștigat nu doar idei noi, ci și încrederea că putem construi o educație mai bună, mai relevantă, mai apropiată de nevoile copiilor noștri.
Într-o lume în continuă schimbare, școala trebuie să fie un spațiu al creativității, al curiozității și al sensului. Iar noi, profesorii, avem responsabilitatea și privilegiul de a modela acest spațiu zi de zi.
* * *
Autori:
Anca Ionela Cioara
Valentin Marin Cioara