Educarea gustului pentru lectură în școală, dar și în afara ei

Lectura în cadrul școlii ocupă un loc important, deoarece prin intermediul acesteia, copiii își vor îmbogăți cunoștințele și vocabularul și  li se va stimula interesul pentru citire.
După cum s-a observat, începând cu clasa I, în școală se desfășoară o oră special dedicată lecturii. În această oră trebuie să încercăm să-i atragem pe copii prin diferite strategii didactice, astfel încât această activitate să fie eficientă.

Toate acestea ne ajută să-i facem pe copii să acorde importanță lecturii și în afara clasei. Se pare că elevii nu mai citesc foarte mult, se limitează doar la ora de lectură din cadrul școlii , de aceea este necesar să le educăm gustul pentru citire și în afara ei.

De exemplu, recurgând la videoproiector, putem prezenta copiilor o poveste. Imaginile colorate le vor atrage atenția, apoi fiecare slide poate fi discutat, analizat, poate fi realizată povestirea/ repovestirea după imagini, acestea pot fi amestecate și ordonate de copii în ordinea întâmplărilor petrecute și  oferind elevilor CD-ul, aceștia cu siguranță îl vor deschide din nou acasă.

Le-am putea expune o poveste a unui autor, după care le arătam imagini dintr-un alt text al aceluiași scriitor, indicându-le titlul, ca aceștia să devină curioși și să caute povestea respectivă.

În cadrul orelor, pentru că tot sunt predate integrat conținuturile, le putem  spune copiilor că am aflat lucruri importante dintr-o enciclopedie, revistă pentru copii etc., le putem da și câteva exemple, menționând că dacă le vor răsfoi vor afla și mai multe informații, făcându-i să iubească astfel și textele științifice din sfera geografiei, istoriei, biologiei etc., contribuind totodată lărgirii orizontului de cunoaștere a copiilor și îmbogățirea culturii generale.
În orele de istorie, putem aduce în discuție iubirea pentru țară, pentru frumusețile ei și menționarea unor texte cu caracter istoric cum sunt „Legendele istorice” ale lui Dimitrie Bolintineanu.

Lectura are o influență foarte bună asupra întregului proces instructiv-educativ, dezvoltă imaginația, creativitatea și gândirea, ori, într-o oră, activitatea învățătorului este limitată, de aceea este necesară lecturarea în afara școlii. Recunoaștem cu toții, că nu e ușor să-i facem pe copii să citească în timpul liber și chiar să considere o relaxare cititul, dar trebuie să perseverăm și să luăm măsuri pentru îmbunătățirea acestui aspect.

Cum am mai spus, chiar dacă timpul nu ne permite o gamă largă de activități, la sfârșitul orei de lectură le pot face o scurtă prezentare de cărți din literatura universală, multe dintre ele transpuse în desene animate. Dintre acestea aș propune: Poveștile Fraților Grimm, ale lui Victor Hugo, Jules Verne, Hans Christian Andersen etc.

Prin farmecul lor artistic lecturile atrag elevii, îi face să trăiască și să aibă emoții alături de personajele lor preferate, de aceea este necesară și o selectare atentă  a textelor recomandate elevilor din învățământul primar. Cu cât schițele, romanele, nuvelele, povestirile științifico-fantastice sunt mai atrăgătoare, cu atât interesul copiilor de a le citi este mai mare.

De asemenea, tot pentru educarea gustului pentru lectură, aș mai propune concursuri cum sunt: „Cel mai bun recitator”, „Cine a citit cele mai multe povești?”, „Răspunde repede și bine… Ce poveste-ți place ?” etc. Am observat că majoritatea învățătorilor propun spre citire operele scrise special pentru copii, de autori cunoscuți precum: Ion Creangă, Petre Ispirescu, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, oprindu-se numai asupra anumitor texte ale acestora, cu care unii dintre ei sunt familiarizați încă de la grădiniță (Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Dumbrava minunată) ori acești autori au și alte opere frumoase și interesante care merită să fie citite.

O contribuție deosebită adusă la educarea gustului pentru lectură o au și textele altor scriitori precum: Cezar Petrescu, Nina Cassian, Mircea Sântimbreanu, Gica Iuteș, Călin Gruia și poeziile unor poeți cunoscuți cum sunt: Tudor Arghezi, Otilia Cazimir, Cicerone Teodorescu, Marcel Banuș.

De reamintit este că, în afară textelor epice și lirice, trebuie să-i îndrumăm pe elevi să le citească și pe cele non-literare.

Revistele pentru copii reprezintă un instrument valoros, întrucât am observat că așteaptă cu nerăbdare numărul următor, pentru a  citi noile articole, ar fi bine chiar să contribuie și ei la o astfel de revistă, dacă este posibil. Copiii pot face chiar și o colecție, în cazul elevilor mai mari, aceștia pot nota ce au citit într-un jurnal de lectură.

În cadrul activităților extracurriculare pot fi  organizate șezători literare, se pot desfășura jocuri literare și diferite concursuri, care îi va face pe copii ca și în afara orelor de curs să imite  aceste lucruri, în special copiii mai mari. Din nefericire, internetul oferă o gamă variată de povești, expuse și în format video, încât elevii nu-și mai fac abonamente la bibliotecă, nu-și mai achiziționează cărți. Partea bună constă în faptul că unele cărți, având costuri ridicate, unii elevi nu ar avea posibilitate să le cumpere, drept urmare au șansa să le citească online.

În concluzie, prin diferite mijloace, metode și procedee, noi, cadrele didactice, avem datoria de a cultiva dragostea și interesul elevilor pentru carte, ajutându-i să citească texte potrivite vârstei lor, învățându-i cum să citească și prin intermediul lecturilor să le dezvoltăm calitățile cele mai de preț: prietenia, hărnicia, cinstea, modestia, curajul, perseverența, dreptatea, cinstea și cuvântul.

Bibliografie:
Ioan Șerdean, Didactica limbii și  literaturii române în învățământul primar, Editura Corint, 2006.

Accesări: 223

Articole asemănătoare