După cum specifica Atasoy (2020) în studiul său, managerii școlilor trebuie să acorde o mare atenție climatului organizațional și să-l evalueze holistic. Managerul unei instituții este în același timp un lider dacă influențează și modelează comportamentul, precum și valorile angajaților (Schein, 2016).
După cum se prezintă în numeroase studii și cărți de specialitate, cultura organizațională reprezintă un factor determinant pentru dezvoltarea organizației.
Dar ce înseamnă. totuși, o organizație? Cum o putem defini?
O organizație, în cea mai simplă accepțiune înseamnă „un grup”: „Orice grup (n≥ 2) necesită organizare” (Eacott, 2018 apud. Curs,Mitescu-Manea, 2023). În documentul lui Atlan(1974), organizația este înțeleasă ca o constrângere între părți, sau ca regularitate și ordine, unde ordinea este văzută în mod esențial ca ordine repetitivă. Continuând în baza acestor conceptualizări, autorul, spune că un model pentru cel mai bine organizat sistem este un cristal perfect.
Pentru a defini cultura organizațională, sau pentru a înțelege acest concept, putem să folosim întrebarea următoare: „Cum facem lucrurile aici?” (Bower, 1966, apud. Curs, Mitescu-Manea, 2023). Schein (2017 apud. Curs, Mitescu-Manea, 2023), oferă câteva clarificări asupra conceptului: „Ansamblul relativ omogen și rezilient al valorilor, credințelor, obiceiurilor și obișnuințelor, tradițiilor și practicilor membrilor unei organizații, învățate de novici și transmise din generație în generație membrilor organizației.”
Putem spune că școala este o organizație „…prin structura sa formală și informală, prin scopurile și procesele pe care le promovează, dar și prin interacțiunile dintre membrii organizației” (Barbu, 2009, p.8).
Astfel, cultura organizațiilor școlare se referă la valori, credințe, obiceiuri, obișnuințe, tradiții și practici care definesc mediul în care se desfășoară activitatea educațională. Când ne referim la cultura organizațională a școlilor, cred că putem să menționăm două accepțiuni: astfel, delimităm aspectele formale, cum ar fi politicile școlare, de aspectele informale, cum ar fi relațiile interpersonale și atmosfera generală a școlii.
Studiind îndeaproape documentul: „School Environment & Leadership: Evidence Review” am selectat o serie de informații relevante, pentru impactul pe care îl are mediul școlar asupra învățării și dezvoltării organizațiilor școlare:
În acest studiu ni se spune că există multe aspecte pe care școlile le pot îmbunătăți pentru a deveni mai eficiente în a pregări fiecare elev care le calcă pragul. Aceste aspecte derivă dintr-o serie de indicatori, printre care se află: „high academic standards and expectations, a positive school climate which focuses on learning and achievement, pedagogical leadership, clear school governance, including sound financial management”. În continuare, ni se spune că învățarea ce are loc în școală, la clasă, este mai întâi determinată de ceea ce face profesorul, dar, există dovezi clare care arată că mediul școlar își lasă amprenta asupra învățării: „Nici cel mai bun profesor nu poate facilita o învățare calitativă atâta timp cât nu sunt și alte suporturi/ pârghii, așezate la locul lor. Acestea, pot fi în mare parte reglate la nivelul școlii: profesorii să colaboreze în ceea ce privește curriculum-ul, pedagogia și evaluarea; o cultură a așteptărilor înalte pentru toți; relații puternice, caracterizate prin încredere, sprijin, siguranță și deschidere.”
Totodată se menționează că responsabilitatea de a crea și de a menține cel mai potrivit mediu/climat care să susțină învățarea, revine în primul rând directorului. Desigur, este necesar un efort comun din partea întregului colectiv de profesori.
Un studiu mi-a atras atenția în mod deosebit, fiind vorba de ceva mai diferit: „the Culture of Companionate Love”. Autoarele Barsade & O’Neill (2014), au derulat un studiu ale cărui rezultate și concluzii le voi relata în cele ce urmează. În cadrul acestui studiu, autoarele au construit o teorie a unei culturi organizaționale în care dragostea se manifestată prin: sentimente de afecțiune, compasiune, grijă și sensibilitate față de ceilalți (la locul de muncă), examinând influența culturii asupra rezultatelor angajaților și a clienților pe care aceștia îi servesc. Rezultatele principale arată că această cultură a dragostei a avut efecte pozitive asupra nivelului de satisfacție a angajaților, precum și asupra muncii în echipă. Totodată a scăzut rata de absenteism și epuizare. Rezultate pozitive au fost observate și în ceea ce privește starea de bine a clienților (pacienților), calitatea vieții și satisfacția pentru serviciile primite (studiul s-a derulat într-un cadru de îngrijire pe termen lung).
Pentru a valida aceste rezultate ale studiului și în alte contexte, autoarele au continuat cercetarea în cadrul altor instituții, care nu au avut un specific de îngrijire a clienților (implicând 3201 angajați din șapte industrii diferite). S-a constatat că o cultură a dragostei s-a corelat cu satisfacția la locul de muncă, dăruirea și angajamentul față de locul de muncă și responsabilitate față de performanță. Se precizează că această dragoste se poate manifesta la locul de muncă prin gesturi simple: atunci când colegii care sunt zilnic împreună se salută vesel, sunt atenți la sentimentele celuilalt, întrebând despre membrii familiei, arătând compasiune când lucrurile nu merg bine, ascultându-se sau aducând o simplă cană de cafea pentru un coleg.
Meditând la studiul menționat mai sus și la conceptele puse în lumină de către cele două autoare, cred că a pune în practică aceste lucruri ar aduce reale beneficii pentru organizațiile educaționale. Pentru școli, instituții care promovează educația, valori și atitudini, cultura educațională ar trebui să reflecte ceea ce noi dorim să transmitem copiilor. Să existe o congruență între modul nostru de a ne comporta unii cu ații în cadrul organizației și ceea ce dorim să transmitem elevilor și întregii comunități. Să nu uităm că elevii noștri au mare nevoie de modele. Cred că este imperios necesar ca membrii organizației școlare să își asume valorile și comportamentele pe care doresc să le transmită copiilor.
Școala poate fi un mare factor de influență pentru comunitatea din care face parte. Cred că cultura organizațională influențează toate paliere unei organizații școlare. Iar dacă membri înțeleg importanța covârșitoare a unei mentalități deschise, a unei colaborări autentice, se poate realiza cu adevărat o mare schimbare la nivelul instituției educaționale. Cred că o bună cultură oganizațională poate conduce școala să devină o organizație care învață.
Bibliografie
1. Atasoy, R.(2020). The Relationship Between School Principals’ Leadership Styles, School Culture and Organizational Change. International Journal of Progressive Education, 16 (5), p.256-274. DOI: 10.29329/ijpe.2020.277.16
2. Atlan, H. (1974). On a formal definition of organization. Journal of Theoretical Biology, 45(2), 295–304. doi:10.1016/0022-5193(74)90115-5
3. Barsade, S.G. & O’Neill, O.A (2014). What’s Love Got to Do with It? A Longitudinal Study of the Culture of Companionate Love and Employee and Client Outcomes in a Long-term Care Setting. Administrative Science Quarterly 59 (4), 551–598. DOI: 10.1177/0001839214538636 asq.sagepub.com
4. Coe, R., Kime, S., & Singleton, D. (2022). A model for school environment and leadership (School environment and leadership: Evidence review). Evidence Based Education
5. Ion Barbu, D. (2009). Climatul Educațional și Managementul Școlii. Editura Didactică și Pedagogică
6. Mitescu-Manea. M, Curs: Cultură organizațională și Leadership educațional. Perspective analitice și problematică; 2023
7. Sava.S, Curs: Analiza mediului intern, al culturii și climatul organizațional din școală; 2023
8. Why Fostering a Culture of „Companionate Love” in the Workplace Matters. Aprilie, 2014, A business journal from the Wharton School of the University of Pennsylvania, knowledge.wharton.upenn.edu/article/fostering-culture-compassion-workplace-matters/
9. All You Need is Love … At Work? | Sigal Barsade l Freedom at Work Talks.https://www.youtube.com/watch?v=sKNTyGW3o7E&t=29s