Etapa școlară mică reprezintă o etapă din viața omului care implică mari transformări în dezvoltarea lui fizică, cognitive și psihosocială. Această etapă face trecerea mai ușoară dintre grădiniță și școală, ea fiind numită și etapa de debut în viața de elev. Copilul este introdus din relațiile grupului familial și cei care frecventează familia către activitățile obligatorii, către socializarea cu alți elevi. De asemenea, putem discuta despre faptul că tot acum el începe să sesizeze regulile impuse, ceea ce îi este interzis să facă, orarul și noile responsabilități. Sub influența acestor evoluții, diverse capacități psihice suferă modificări importante. Astfel, percepția transformată în observație, prin exersări, devine pricepere, apar primele forme ale gândirii logice, orientate spre sistematizarea și observarea faptelor particulare, sunt utilizate modalități de memorare, atenția voluntară își prelungește durata, ajungând la 25- 30 minute și chiar 40-45 minute în joc.
Trebuie să înțelegem faptul că pe lângă dezvoltarea fizică armonioasă și dezvoltarea cognitivă, copiii au nevoie să se dezvolte și din punct de vedere emoțional. Emoțiile sunt esențiale în viața copiilor, iar în primii ani de viață ei sunt ghidați de emoții, chiar dacă nu sunt conștienți de acest fapt. Emoțiile se manifestă de la o vârstă fragedă și au o influență foarte puternică asupra întregii vieți. Putem afirma că în primii ani de viață, emoțiile se manifestă într-o formă haotică, iar prin dezvoltarea emoțională a copilului se pot clarifica aceste stări pe care ei le trăiesc și se poate constitui un profil emoțional sănătos.
Educația bazată pe inteligența emoțională este o necesitate pentru a crește copii încrezători și responsabili. Procesul educațional deține un loc important în dezvoltarea competențelor emoționale ale copiilor, însă este și cel care ne învață cum să învățăm, acesta fiind și un obiectiv prioritar al școlii de azi, adeseori corelat cu inteligența emoțională. Cultivarea competențelor emoționale la copii îi pregătește pentru a face față provocărilor vieții, pune bazele unor adulți echilibrați, capabili să gestioneze în mod rațional situațiile complicate care pot apărea.
Pentru o bună dezvoltare socio-emoțională a copiilor, cadrele didactice pot utiliza o serie de activități și jocuri care să le ajute în acest scop:
1. CUTIUȚA CU EMOȚII. Joc pentru identificarea emoțiilor
Obiective: să identifice emoțiile de bază să dea exemple de situații în care a trăit aceeași emoție ca și personajul din imagine
Materiale: cartonașe cu reprezentări ale emoțiilor
Descrierea activității: Se vor așeza într-o cutie mai multe cartonașe cu imagini care exprimă diverse emoții. Fiecare copil va aștepta rândul și va extrage un cartonaș din cutie. Copilul va arăta cartonașul celorlalți colegi, iar ei vor trebui să ghicească emoția reprezentată pe acesta. Fiecare copil poate să exemplifice cu o situație din viața lui în care s-a simțit la fel ca personajul din imaginea aleasă.
2. PUZZLE CU EMOȚII. Joc de identificare a emoțiilor
Obiectiv: să identifice emoțiile
Materiale: carton de diferite culori, imagini mari cu reprezentări ale emoțiilor
Descrierea activității: Imaginile cu emoții se lipesc pe câte o bucată mare de carton. Ulterior, fiecare imagine va fi tăiată în 3, 6 sau 9 piese. Piesele fiecărei imagini se pun în plicuri separate și se denumesc cu emoția corespunzătoare pentru a evita amestecarea lor accidentală. În perechi de câte doi copiii vor rezolva puzzle-ul, iar mai apoi vor numi emoția reprezentată în imagine și vor da exemple de situații în care au simțit-o.
3. CUM MĂ SIMT ACUM? Activitate pentru conștientizarea schimbărilor emoționale
Obiectiv: să reflecte la modul în care se simte; să observe că emoțiile sunt schimbătoare (vin și trec), nu sunt permanente
Materiale necesare: panou, fotografiile copiilor, imagini care exprimă emoții diverse
Descrierea activității: La venirea în grădiniță, fiecare copil este întrebat cum se simte. Pe un panou mare se atașează fotografiile copiilor în dreptul emoției pe care ei o trăiesc în momentul respectiv. Fiecare copil este încurajat să își mute fotografia pe panou în funcție de cum se schimbă modul în care se simte pe tot parcursul zilei. La finalul programului se face o retrospectivă a stărilor trăite de copil. În acest mod copiii învață că emoțiile se pot schimba de-a lungul zilei. Chiar dacă au fost supărați la începutul zilei, observă că starea de supărare nu durează toată ziua și să se poate schimba.
4. CE EMOȚIE ESTE? Activitate pentru recunoașterea și exprimarea emoțiilor
Obiectiv: să identifice emoțiile de bază
Materiale necesare: cartonașe pe care sunt desenate diverse expresii emoționale
Descrierea activității: Li se prezintă copiilor cartonașe cu diverse personaje ce exprimă anumite emoții (bucurie, tristețe, teamă, furie, rușine, mândrie). Copiii trebuie să denumească emoția și să o exprime prin mimica feței. Ceilalți copii trebuie să ghicească emoția reprezentată pe cartonașul copilului respectiv.
5. MIMEAZĂ CUM SE SIMTE. Joc de identificare a emoțiilor
Obiectiv: să identifice emoțiile după indicatori nonverbali
Materiale: jetoane cu reprezentări ale emoțiilor
Descrierea activității: Așezați în semicerc copiilor li se va prezenta un coș cu jetoane. Se va purta o discuție despre conținutul coșului: jetoane cu emoții. Pe rând, fiecare copil va veni în fața clasei, va extrage din coș o imagine pe care o va arăta doar educatoarei. Mai apoi, va mima în fața colegilor emoția reprezentată pe jetonul extras. Preșcolarii pot da răspunsuri până în momentul în care unul dintre ei spune emoția potrivită. Jocul se încheie când toți copiii au mimat câte o emoție.
6. BORCANUL FERICIRII. Joc de identificare a emoțiilor pozitive și negative
Obiectiv: să identifice emoțiile de bază
Materiale necesare: cartonașe pe care sunt desenate diverse emoții , 2 borcane,
Descrierea activității: Li se prezintă copiilor cartonașe cu diverse personaje ce exprimă anumite emoții (bucurie, tristețe, teamă, furie, rușine, mândrie). Copiii trebuie să denumească emoția și să așeze cartonașul în unul din cele două borcane: cel cu emoții pozitive sau negative.
7. Atelierele de terapie prin muzică pun accent pe sentimente, pe controlul emoțiilor și pe conștientizarea lor. Copiii învață cum își pot exprima aprecierea pentru colegi, cum să le recunoască acele calități care îi fac demni de apreciere și cum să primească aprecieri.
Bibliografie
Crețu, T. (2016). Psihologia vârstelor. Iași: Editura Polirom.
Ekman, P. (2003). Emotions revealed: recognizing faces and feelings to improve communication and emotional life. United States of America: Times Books.
Elias, M.J., Tobias, S.E., Friedlander, B.S. (2019). Inteligența emoțională în educația copiilor. București: Editura Curtea Veche Publishing.
Cosnier, J. (2007). Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor. Iași: Editura Polirom.
Adler, A. (1996). Cunoașterea omului. București: Editura IRI.