Sunt profesor de geografie la Școala Gimnazială Alexandru Odobescu, Chiajna, cu o vechime la catedră de peste 20 de ani și aș dori să răspund la întrebarea dacă este necesar ca noi, profesorii, să urmăm cursuri de perfecționare continuă de-a lungul carierii didactice. Dezvoltarea profesională continuă a noastră, a cadrelor didactice, reprezintă un proces esențial în domeniul educației, având impact direct asupra calității învățământului. Un profesor care își actualizează constant cunoștințele și competențele poate răspunde mai eficient schimbărilor curriculare, evoluției societății și nevoilor diverse ale elevilor din învățământul gimnazial.
În România, importanța formării continue este consfințită și legislativ: conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, formarea continuă a personalului didactic este considerată atât un drept, cât și o obligație profesională. Fiecare cadru didactic din preuniversitar are responsabilitatea legală de a participa periodic la programe de perfecționare, în vederea acumulării a minimum 90 de credite profesionale transferabile la fiecare interval de 5 ani după definitivare.
În învățământul gimnazial, unde elevii se află într-o etapă critică de formare și curriculumul suferă adesea revizuiri, profesorii trebuie să fie pregătiți să adopte metodologii moderne, să integreze tehnologia și să abordeze noi conținuturi disciplinare. Geografia este un exemplu de disciplină în care informațiile și perspectivele științifice evoluează (de la schimbări climatice la tehnologii GIS), iar profesorii de geografie au nevoie de formare continuă specifică pentru a preda eficient cunoștințe actualizate. Introducerea noilor programe școlare centrate pe competențe impune, de asemenea, adaptări – motiv pentru care ministerul și instituțiile de profil au inițiat programe naționale de formare.
Prin urmare, dezvoltarea profesională continuă nu este doar o cerință de sistem, ci și o necesitate practică, oferind cadrelor didactice oportunitatea de a deveni “profesori reflexivi” și inovativi, capabili să își îmbunătățească permanent practica la clasă.
Activitățile de dezvoltare profesională a cadrelor didactice îmbracă forme variate, de la instruiri formale organizate la nivel național, până la învățare colaborativă între colegi. În literatura de specialitate, dezvoltarea profesională a profesorilor include atât activități formale – cursuri acreditate, training-uri, ateliere de lucru, conferințe, mese rotunde – cât și activități informale sau de autoformare, precum studiul individual, lectura de specialitate sau cercetarea pedagogică. Astfel, un cadru didactic își poate aprofunda competențele prin multiple modalități generale de formare continuă prin:
- Cursuri și ateliere de perfecționare: Acestea reprezintă forma clasică de formare continuă, furnizate de instituții abilitate (de exemplu, Casele Corpului Didactic, universități, organizații profesionale). Profesorii participă la cursuri de obicei finalizate cu credite transferabile și certificate. Cursurile pot fi de scurtă durată (workshop-uri de câteva zile) sau programe mai extinse, precum module de pregătire pentru examenul de definitivare sau pentru obținerea gradelor didactice II și I. De asemenea, există programe de conversie profesională sau cursuri postuniversitare (masterate, studii pedagogice avansate) ce intră în sfera formării continue;
- Conferințele și simpozioanele educaționale sunt și ele oportunități de dezvoltare: profesorii pot audia prezentări de specialitate sau pot contribui cu lucrări proprii. Spre exemplu, conferințele naționale organizate de Societatea de Geografie din România constituie evenimente anuale majore dedicate geografiei, oferind ocazii deosebite pentru cadrele didactice de a se reuni cu experți și cercetători și de a discuta provocările actuale din domeniu.
- Mentoratul didactic, alături de forme de coaching între colegi, s-a dovedit o metodă eficientă de dezvoltare profesională, permițând reflexia asupra practicii și schimbul direct de feedback. Prin mentorat, profesorii gimnaziului pot beneficia de îndrumare practică în timp real – de exemplu, un mentor îi poate oferi unui profesor de geografie debutant sfaturi despre predarea hărților sau gestionarea discuțiilor la clasă.
- Formare prin proiecte și platforme online, odată cu digitalizarea educației, profesorii au la dispoziție tot mai multe platforme online și proiecte internaționale pentru formare continuă. Participarea la proiecte europene (Erasmus+ ș.a.) este o altă modalitate valoroasă, care expune profesorii la noi metode și perspective educaționale și stimulează inovația la întoarcerea în propria clasă.
Profesorii de geografie, ca parte a corpului profesoral din gimnaziu, beneficiază de toate modalitățile generale de formare continuă menționate, dar au totodată acces și la programe special concepute pentru dezvoltarea competențelor în predarea geografiei. Având în vedere specificul disciplinei (care îmbină cunoștințe științifice actualizate despre mediu, societate, spațiu geografic, cu abilități de utilizare a hărților, datelor satelitare etc.), dezvoltarea profesională a unui profesor de geografie poate include cursuri ce abordează noutăți precum utilizarea hărților digitale și a aplicațiilor GIS în predare, metode interactive pentru studiul reliefului și al climei, sau integrarea elementelor interdisciplinare (de ex. conexiuni cu educația pentru mediu și dezvoltare durabilă). De asemenea, societățile științifice și asociațiile profesionale pot organiza cursuri pentru profesorii de geografie: Societatea de Geografie din România colaborează uneori cu universități pentru ateliere de formare în predarea geografiei, iar universități cu facultăți de profil (geografie sau științe ale educației) includ programe postuniversitare de specializare în didactica geografiei.
Spre exemplu, la nivel național, proiectul CRED (Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți, 2018-2022) a vizat formarea a aproximativ 55.000 de cadre didactice din primar și gimnaziu – incluzând și profesori de geografie – pentru implementarea noului curriculum bazat pe competențe-cheie. Prin CRED, profesorii de geografie au beneficiat de sesiuni de formare privind designul curricular modern, realizarea de resurse educaționale deschise (RED) la geografie și strategii de adaptare a predării la elevii cu ritmuri și stiluri diferite de învățare. Un rezultat al acestui proiect a fost crearea unei vaste biblioteci de resurse digitale, mulți profesori de geografie contribuind la realizarea de lecții interactive, hărți tematice digitale sau ghiduri metodologice disponibile online, ceea ce înseamnă că dezvoltarea profesională a acestora a avut un efect multiplicator (cunoștințele fiind diseminate și altor colegi prin intermediul resurselor create).
Evenimente științifice cum ar fi Conferința Națională Anuală a Societății de Geografie este un reper important. Pentru un profesor de geografie, participarea la o astfel de conferință oferă acces la cele mai noi cercetări geografice, la studii de caz didactice.
Cercuri pedagogice și parteneriate locale pe geografie: În fiecare an, în multe județe, deja în Ilfov avem tradiție, să se organizează cercuri pedagogice pentru profesorii de geografie. Aceste întâlniri permit profesorilor de gimnaziu, dar și de liceu, să prezinte lecții demonstrative sau materiale didactice inovative, urmate de discuții.
Un exemplu de program modern de dezvoltare profesională continuă, extrem de relevant pentru cadrele didactice de toate disciplinele (inclusiv geografie), este cursul de Pedagogie digitală adaptată ariilor curriculare, furnizor program formare acreditat este Universitatea Spiru Haret – Centrul de Formare Profesională din București și autorizat de Ministerul Educației. Acest curs răspunde direct nevoii actuale de formare a profesorilor în utilizarea eficientă a tehnologiei educaționale și a instrumentelor digitale la clasă, o cerință tot mai stringentă în contextul digitalizării accelerate a procesului de predare-învățare.
Fiind formator acreditat în cadrul acestui program, pot aprecia din experiență directă că structura cursului este bine echilibrată între partea teoretică și aplicațiile practice. Participanții au oportunitatea să își creeze propriile lecții digitale, să învețe cum să folosească platforme precum Google Classroom sau să dezvolte materiale video educaționale. Cursul se finalizează cu elaborarea unui portofoliu digital și acordarea de 40 de credite profesionale transferabile, recunoscute în procesul de perfecționare.
În România, majoritatea profesorilor resimt beneficiile dezvoltării profesionale: 81% dintre profesorii participanți la sondajul TALIS au raportat că formările urmate au avut un impact pozitiv asupra practicii didactice la clasă. Acest fapt se traduce prin utilizarea unor strategii noi (centrate pe elev, interactive, diferențiate), o mai bună gestionare a clasei și evaluări mai orientate spre competențe, elemente care în final îi ajută pe elevi să progreseze. Studiile de specialitate evidențiază că profesorii care iau parte la programe de formare percepute ca fiind utile își dezvoltă și o eficacitate personală mai ridicată și manifestă un nivel sporit de satisfacție profesională– factori ce contribuie indirect la un mediu educațional pozitiv pentru elevi.
Dezvoltarea profesională continuă are și un rol crucial în adaptarea educației la cerințele speciale și diversitatea elevilor. În contextul actual, profesorilor li se cere să fie pregătiți să educe elevi cu niveluri de abilități diferite, cu stiluri de învățare diverse sau cu nevoi speciale.
O școală gimnazială care încurajează formarea continuă a profesorilor săi (prin planuri de formare, mentorat intern, colaborare) va cunoaște, în timp, creșteri în rezultatele elevilor și în satisfacția tuturor actorilor implicați.
În concluzie, dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice din învățământul gimnazial reprezintă o condiție pentru asigurarea unui proces educativ de calitate și aliniat la provocările prezentului. Atât cadrul normativ național, cât și politicile educaționale europene subliniază importanța formării continue a profesorilor, văzută ca un proces pe tot parcursul carierei. Profesorii de gimnaziu, inclusiv cei de geografie, se află într-o poziție cheie: ei modelează competențe și atitudini esențiale la preadolescenți și adolescenți, iar pentru aceasta trebuie să își mențină propriile competențe la zi.
Pe termen lung, dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice din gimnaziu consolidează prestigiul profesiei didactice și contribuie la formarea unei societăți bazate pe cunoaștere și învățare permanentă. Investind în formarea profesorilor de astăzi, investim implicit în educația generațiilor de mâine.
Bibliografie
• Legea Educației Naționale nr. 1/2011 (extras privind formarea continuă a personalului didactic) eurydice.eacea.ec.europa.eueurydice.eacea.ec.europa.eu.
• Eurydice România (2023). Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice din educaţia timpurie şi învăţământul preuniversitareurydice.eacea.ec.europa.eueurydice.eacea.ec.europa.eu.
• Onel, M.-A. (2024). Formarea continuă a personalului didactic în România – Revista EDICT, 26 martie 2024edict.roedict.ro.
• Mișcalencu, M. (2024). Formarea continuă a cadrelor didactice din perspectiva educației incluzive la nivel european: modele și particularități. Studia Universitatis Moldaviae, nr. 9(169)/2024educational.studiamsu.mdeducational.studiamsu.md.
• OECD (2019). TALIS 2018 Romania Country Note – rezultate despre dezvoltarea profesională a profesoriloroecd.orgoecd.org.
• Proiectul CRED (Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți, 2018-2022) – Obiective și rezultate ale formării cadrelor didacticeeducred.ro.
• Universitatea „Spiru Haret”, București – program de formare continuă „ Pedagogie digitală adaptată ariilor curriculare”, 20