Dezvoltarea creativității elevului prin utilizarea metodelor interactive

Dincolo de educare tinerei generatii, școlii îi revine sarcina ca prin abordări diferite să stimuleze creativitatea elevilor. Participarea lor activă la propria formare poate îmbrăca mai multe forme.
Utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având un caracter activ-participativ şi o reală valoare activ-formativă asupra personalităţii elevului, ele ducand la dezvoltarea imaginatiei creatoare, a creativitații elevilor.

«Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăţi o să ţin minte, dar dacă mă implici o să înţeleg.» (Anonim)

Caracteristicile metodelor interactive:

•        sunt atractive;
•        stimulează implicarea activă în sarcina didactică;
•        stimulează iniţiativa, creativitatea, implicarea;
•        asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;
•        asigură un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare;
•        valorifică şi stimulează potenţialul creativ, originalitatea copiilor;
•        acţionează asupra gândirii critice a elevilor;
•        elevii devin responsabili în rezolvarea sarcinilor;
•        promovează învăţarea prin cooperare;
•        copiii învaţă să argumenteze acţiunile;
•        îi învaţă pe elevi să comunice între ei şi să asculte părerile celor din jur.

JOCUL ANTICIPARILOR
Se aplică în etapa de prelectură.
* Pornind de la titlul textului sau de la un fragment scurt care se citeşte, elevii sunt întrebaţi despre ce cred ei că este vorba în text şi ce îi face să se gândească la o această anticipare.
* Li se pot oferi câteva variante de răspuns, iar ei să aleagă varianta pe care o consideră corectă.

LECTURA PREDICTIVA
* Presupune citirea fragmentată a textului, făcută de către profesor/învăţător, care îi întreabă pe elevi ce cred că se va întâmpla mai departe şi de ce cred că se va întâmpla un anume lucru.
* Pe parcurs se întocmeşte o hartă a predicţiilor care constă în confruntarea evenimentelor relatate de text cu ipotezele relatate anterior

CIORCHINELE
Este un organizator grafic prin care se evidenţiază într-o reţea conexiunile dintre ideile despre un subiect . Tehnica încurajează elevii să gândească liber şi deschis, să-şi organizeze cunoştinţele, putând fi folosită atât ca metodă de predare-învăţare cât şi ca metodă de fixare.
Ciorchinele este o activitate de scriere eficientă, determinându-i pe elevii mai puţin motivaţi să lucreze. Poate fi nedirijat, când elevii notează toate ideile posibile într-o reţea realizată de ei şi semidirijat, când învăţătorul stabileşte nişte criterii pe baza cărora elevii vor completa ciorchinele.
Avantaje:
•        nu se critică ideile propuse;
•        poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu indicare prealabilă a categoriilor de informaţii aşteptate de la elevi;
•        se poate aplica individual, în perechi sau în grup;
•        se poate aplica în orice moment al lecţiei;
•        solicită gândirea şi capacitatea de a realiza analize, sinteze şi comparaţii.

METODA CADRANELOR
Prin trasarea a două perpendiculare, pe tablă sau în caiet, se obţin patru cadrane.
*Cadranele cu expresii atitudinale se pot completa frontal, pe grupe şi individual.
*Elevii pot primi fişe individuale în care vor avea de completat cadranele:
I. Am admirat…. II. Dezaprob….
III. N-am înţeles… IV. Am învăţat….
Sau fişe pe grupe, în acest caz fiecare grupă fiind solicitată să găsească în text cât mai multe răspunsuri pentru un singur cadran pe care trebuie să-l completeze
Avantaje:
•        stimulează atenţia si gândirea;
•        scoate în evidenţă modul propriu de înţelegere;
•        conduce la sintetizare/esenţializare;
•        uşurează asimilarea de noi cunoştinţe;
•        se poate folosi la cu succes la orele de recapitulare şi consolidare;
•        se poate folosi în diferite momente ele lecţiei;
•        stimulează interesul elevilor pentru activitatea didactică.

PROCESUL LITERAR
*Este un joc de rol cu caracter general care presupune o dezbatere de pe poziţii extreme (acuzare – apărare) a unor aspecte problematice dintr-o operă literară.
*Are o valoare constructivă mai mare atunci când este realizat pe baza unor alocuţiuni gândite şi redactate de elevi.
*Aceştia vor emite opinii personale cu privire la personajele incriminate, izvorâte din contactul direct cu textul literar.

PROCESUL JUDICIAR
Împărţiţi-vă în 2 grupuri: acuzatorii şi apărătorii.
*Simulaţi un proces judiciar în care învinuitul ar fi Garoffi, băiatul care a lovit în ochi pe bătrân cu bulgărele de zăpadă şi nu-şi recunoaşte fapta.
* Folosiţi expresiile:
Apărătorii
Vă rog să-mi permiteţi…
Nu cred că…
De unde să ştie băiatul că…
El nu este vinovat…
Mi-e milă de băiat, căci…
Îi este teamă să…
Fapta sa nu este atât de gravă, de aceea, rog…
Acuzatorii
Cer pedepsirea…
Îl acuz pe …
Vă aduceţi aminte cum…
Este adevărat că…, dar…
Fapta sa este o …
Ceea ce a făcut este foarte ….căci …, deci cer să…

CUBUL
Metoda cubului este folosită pentru explorarea unui subiect din mai multe perspective . Ea oferă posibilitatea de a dezvolta competenţele necesare abordării complexe şi integratoare.
Avantaje:
-determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a acestora în rezolvarea sarcinilor;
-permite diferenţierea sarcinilor de învăţare ;
-formează deprinderi de muncă intelectuală;
-stimulează gândirea logică a elevilor ;
-creşte responsabilitatea faţă de învăţare şi faţă de grup;
-sporeşte eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii );
-familiarizează elevii cu cercetarea ştiinţifică;
-formează abilităţi de comunicare şi cooperare .
Limite:
-rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp;
-se creează un zgomot oarecare ;
-facilitează erori în învăţare;
-nu există un control precis asupra cantităţii/calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare elev.

COPACUL IDEILOR
Tehnica numită ,,copacul ideilor” presupune munca în grup. Este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac toate cunoştinţele evocate. Foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce au scris colegii săi. Această formă de activitate în grup este avantajoasă deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare şi sistematizare a cunoştinţelor.

CVINTETUL
Metoda cvintetului pune accent pe forţa elevului, contribuind la formarea capacităţii de a rezuma şi sintetiza informaţiile, de a surprinde complexitatea unor idei, sentimente şi convingeri în câteva cuvinte.
Cvintetul este o poezie care impune sintetizarea informaţiilor/conţinuturilor dintr-un text în exprimări clare, care descriu sau prezintă reflecţii asupra temei date sau subiectului dat. Este o poezie de 5 versuri a cărei construcţie are la bază anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte, iar timpul de întocmire este de 5-7 minute.
Activitatea porneşte de la un cuvânt-cheie din lecţia zilei respective sau din lecţia anterioară, iar elevii, în timpul dat, trebuie să dovedească receptivitatea la cele discutate în clasă, bazându-se pe capacităţile lor de creaţie.
Regulile de întocmire a unui cvintet:
-primul vers este format din cuvâtul tematic (un substantiv);
-al doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate însuşirile cuvântului tematic );
-al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe la gerun ziu care să exprime acţiuni ale cuvântu lui tematic);
-al patrulea vers este format din patru cuvinte ce formea ză o propoziţie prin care se afirmă ceva esenţial despre cuvântul tematic);
-al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizează tema/ideea.
Avantajele metodelor moderne:
•        transformă elevul din obiect în subiect al învăţării;
•        este coparticipant la propria formare;
•        angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere;
•        asigură elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în echipă;
•        dezvoltă gândirea critică ;
•        dezvoltă motivaţia pentru învăţare;
•        permite evaluarea propriei activităţi.

Metodele moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării ştiinţifice, antrenând elevii în activităţi de investigare şi cercetare directă a fenomenelor . Utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică are ca rezultat creşterea motivaţiei pentru învăţare şi a încrederii în sine, contribuie la formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de studiu în şcoală şi asigură condiţiile formării capacităţii copiilor de a interacţiona şi de a comuni ca, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială.

Prin măiestria şi priceperea de care dăm dovadă putem dezvolta creativitatea la elevi, dar putem ajunge si la o autostimulare a creativităţii.

Bibliografie:
ILIE, Emanuela. Didactica literaturii române. Iaşi: Polirom, 2008.
CRIŞAN, Lucia. Cadrul didactic. Didactica disciplinelor. Metode, procedee educaţionale şi noi tehnologii. Noiembrie 2009.
OPRESCU, Victor. Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului. Craiova: Scrisul românesc, 1983.

 

Accesări: 57

Articole asemănătoare