Articolul prezintă designul și metodologia unei cercetări privind eficiența managementului activităților extracurriculare în unitățile de învățământ preuniversitar, urmărind modul în care planificarea, organizarea, coordonarea și evaluarea acestor activități contribuie la dezvoltarea competențelor elevilor și la calitatea procesului educațional. Cercetarea este structurată pe cinci obiective SMART, vizând identificarea tipurilor de activități extracurriculare desfășurate, evaluarea gradului de participare și satisfacție a elevilor și cadrelor didactice, analiza aplicării funcțiilor managementului educațional și formularea unor propuneri de îmbunătățire. Demersul investigativ este de tip cantitativ, cu elemente descriptive și explicative, realizat printr-un chestionar online (Google Forms), aplicat unui eșantion de elevi, părinți și cadre didactice. Sunt descrise pe scurt designul cercetării, procedura de colectare a datelor, metodele de analiză statistică și considerațiile etice avute în vedere. Prin articularea unor ipoteze verificabile și a unui instrument de cercetare validat, lucrarea își propune să ofere un cadru metodologic util pentru fundamentarea deciziilor manageriale privind activitățile extrașcolare la nivelul unităților de învățământ.
- Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării este analizarea și evaluarea eficienței managementului activităților extracurriculare în unitățile de învățământ preuniversitar pentru creșterea calității activităților extrașcolare, în vederea identificării modului în care organizarea, coordonarea și evaluarea acestora contribuie la dezvoltarea competențelor elevilor și la creșterea calității procesului educațional.
Obiective SMART
- Identificarea tipurilor de activități extracurriculare organizate în unitatea de învățământ într-un interval de un an școlar, prin analiza documentelor și a planificărilor existente.
- Evaluarea gradului de participare a elevilor la activitățile extracurriculare, în decurs de un semestru, pe baza unor instrumente precum chestionare sau fișe de observație.
- Determinarea nivelului de satisfacție al elevilor și cadrelor didactice față de organizarea și desfășurarea activităților extracurriculare, prin aplicarea unui chestionar structurat.
- Analizarea modului în care funcțiile managementului educațional (planificare, organizare, coordonare și evaluare) sunt aplicate în gestionarea activităților extracurriculare, pe baza unor criterii clar stabilite.
- Identificarea punctelor forte și a dificultăților întâmpinate în managementul activităților extracurriculare și formularea a minimum 3 propuneri de îmbunătățire a acestora.
- Ipotezele cercetării
Ipotezele cercetării reprezintă presupuneri formulate pe baza literaturii de specialitate și a observațiilor preliminare, care urmează să fie verificate prin instrumentele de cercetare aplicate (chestionar, interviu, observație etc.). Ele stabilesc relații posibile între variabile și orientează întregul demers investigativ.
În cercetarea educațională, ipotezele pot fi:
- ipoteze descriptive – presupuneri despre caracteristicile unui fenomen;
- ipoteze explicative – presupuneri despre relații cauzale între variabile;
- ipoteze predictive – presupuneri despre evoluția unui fenomen.
Exemple de ipoteze generale (adaptabile la orice temă):
- Ipoteza 1: Se presupune că majoritatea respondenților manifestă o atitudine pozitivă față de activitățile analizate în cadrul studiului.
- Ipoteza 2: Se presupune că există o relație semnificativă între nivelul de implicare al participanților și satisfacția față de activitatea studiată.
- Ipoteza 3: Se presupune că factorii precum vârsta, experiența anterioară sau mediul educațional influențează percepțiile respondenților.
- Ipoteza 4: Se presupune că participanții care au avut contact frecvent cu activitatea analizată prezintă un nivel mai ridicat de competențe/încredere/interes.
- Ipoteza 5: Se presupune că instrumentul de cercetare (chestionarul) permite identificarea unor tendințe clare privind opiniile și comportamentele respondenților.
Aceste ipoteze sunt formulate astfel încât să poată fi verificate statistic sau calitativ în funcție de metodologia aleasă.
- Metodologia cercetării
Metodologia cercetării descrie ansamblul procedurilor, tehnicilor și instrumentelor utilizate pentru colectarea și analiza datelor. Ea asigură rigoarea științifică a studiului și permite replicarea acestuia.
3.1. Tipul cercetării
În funcție de obiective, cercetarea poate fi:
- cantitativă – bazată pe date numerice, chestionare, analize statistice;
- calitativă – bazată pe interviuri, observație, analize de conținut;
- mixă – combină cele două abordări.
Pentru un chestionar Google Forms, cercetarea este de regulă cantitativă, cu elemente descriptive și explicative.
3.2. Metoda de cercetare
Metoda principală utilizată este ancheta sociologică, deoarece permite colectarea rapidă a datelor de la un număr mare de respondenți. Aceasta este adecvată pentru studierea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor.
3.3. Instrumentul de cercetare
Instrumentul folosit este chestionarul online, realizat prin Google Forms. Caracteristici:
- conține întrebări închise, semi deschise și/sau deschise;
- permite colectarea automată a datelor;
- asigură anonimatul respondenților;
- facilitează prelucrarea statistică.
3.4. Eșantionul cercetării
Eșantionul reprezintă grupul de persoane care au completat chestionarul. În teorie, eșantionul poate fi:
- aleatoriu – selectat întâmplător;
- neprobabilistic – selectat pe criterii de accesibilitate (cel mai frecvent în educație).
Se menționează:
- numărul participanților;
- caracteristicile lor (vârstă, nivel educațional, experiență etc.);
- criteriile de includere/excludere.
3.5. Procedura de colectare a datelor
Etapele tipice sunt:
- Elaborarea chestionarului în Google Forms.
- Validarea instrumentului (pilotare, verificarea clarității itemilor).
- Distribuirea linkului către participanți (email, platforme educaționale, grupuri).
- Colectarea datelor într-o perioadă stabilită.
- Exportarea și prelucrarea datelor.
3.6. Metode de analiză a datelor
În funcție de tipul întrebărilor:
- analiză descriptivă: frecvențe, procente, medii;
- analiză grafică: diagrame, tabele;
- analiză interpretativă: identificarea tendințelor, corelațiilor, diferențelor.
Pentru întrebările deschise se poate folosi analiza de conținut.
3.7. Considerații etice
Orice cercetare trebuie să respecte:
- anonimatul și confidențialitatea datelor;
- consimțământul informat al participanților;
- utilizarea datelor exclusiv în scop științific.
Google Forms permite includerea unei secțiuni de acord etic la începutul chestionarului.
Detalierea cercetării
Cercetare utilizată este una ce înglobează tipurile descriptiv, cantitativ și calitativ, realizată prin aplicarea unui chestionar online.
Designul cercetării:
- Transversal – datele fiind colectate într-o anumită perioadă, 18–30 aprilie 2026;
- Non-experimental;
- Bazat pe auto-raportare (răspunsuri oferite de participanți).
Procedura de colectare a datelor:
- Elaborarea chestionarului în Google Forms.
- Distribuirea formularului către participanți prin intermediul diriginților, platformelor școlare sau grupurilor de comunicare.
- Colectarea automată a răspunsurilor.
- Analiza datelor prin metode statistice descriptive (frecvențe, procente, medii).
- Interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor.
Eșantion
Eșantionul este format din membri ai comunității școlare, selectați prin metoda eșantionării voluntare, respectiv:
- Elevi din ciclul primar, gimnazial și liceal;
- Cadre didactice;
- Părinți.
Caracteristicile eșantionului:
Eșantionul are un număr de 123 respondenți și este structurat astfel:
- Elevi: 28, ceea de reprezintă 22,76%;
- Părinți: 23, ceea de reprezintă 18,69%;
- Profesori: 72, ceea de reprezintă 58,53%.
Formularul a fost conceput pentru a fi completat de toate categoriile de respondenți: elevi ai școlii, părinți ai elevilor școlii, profesori ai școlii, dar și din alte școli cu care școala a relaționat în diverse activități extrașcolare. La culegerea datelor au contribuit elevii de la forma de învățământ zi, fără a lua în calcul toate formele de învățământ existente la nivelul școlii: Programul A doua Șansă – nivel I, II, III, IV și secundar inferior, Liceul Penitenciar Jilava – gimnaziu și liceu frecvență redusă. Eșantionul are această structură deoarece formularul a fost distribuit în anumite grupuri de elevi. S-au ales 3 clase, câte una de la fiecare nivel de învățământ:
- una de primar – 15 elevi;
- clasă de gimnaziu – 17 elevi;
- clasă de liceu – 24 elevi.
A fost adresat unui număr de 46 de elevi și s-au primit răspunsuri de la 28 de elevi. Din totalul elevilor școlii: Primar – 147, Gimnaziu – 120, Liceu – 203, putem spune ca acest eșantion reprezintă 9,78%.
Instrumente
Instrumentul principal utilizat în cercetare este Chestionarul online (Google Forms), regăsit la adresa docs.google.com/forms/d/150jf3MpDd-n0Za4vJ7Aoi-Pf44_1neDY-8A9EtNPsCk/edit, cu denumirea Cercetare privind eficiența managementului activităților extracurriculare. Acesta este construit pe baza următoarelor tipuri de itemi:
- Întrebări cu răspuns multiplu;
- Scale de evaluare;
- Întrebări cu răspuns deschis;
- Întrebări cu bifare multiplă.
Rolul instrumentului:
- Măsoară percepțiile participanților privind organizarea, comunicarea, participarea și impactul activităților extracurriculare.
- Permite colectarea rapidă și eficientă a datelor.
- Oferă posibilitatea analizării statistice a răspunsurilor.
Concluzii
Demersul metodologic prezentat oferă un cadru coerent pentru evaluarea managementului activităților extracurriculare, plasând în centrul analizei atât perspectiva elevilor, cât și pe cea a cadrelor didactice și a părinților implicați. Structurarea cercetării pe obiective SMART și ipoteze verificabile permite o abordare riguroasă, aplicabilă și replicabilă în alte unități de învățământ interesate să își evalueze propriile practici extrașcolare.
Din perspectiva valorii adăugate, cercetarea are potențialul de a susține dezvoltarea competențelor elevilor prin identificarea activităților extracurriculare cu impact real asupra motivației și implicării acestora, de a orienta cadrele didactice în planificarea și organizarea unor activități mai bine adaptate nevoilor și așteptărilor comunității școlare, și de a contribui la dezvoltarea instituțională prin fundamentarea deciziilor manageriale pe date concrete, colectate sistematic. La nivel de sistem, un asemenea instrument de evaluare poate fi extins și adaptat de alte unități de învățământ preuniversitar, sprijinind o cultură a evaluării bazate pe date în managementul activităților extrașcolare.