„Artă și mișcare în lumea științelor” este un opțional îndrăgit de toți elevii! De ce? În primul rând că sunt implicați toți, indiferent dacă este bun la matematică sau nu, indiferent dacă are talent la desen sau nu, pentru că este un opțional ce promovează teoria inteligențelor multiple a lui Gardner, este un opțional care definește unitatea în diversitate sau diversitatea în unitate, ceea ce ar trebui să facă toate școlile învățământului de masă de la noi. De aceea sunt activi și copiii cu C.E.S., care au prin lege dreptul de a învăța după o programă adaptată fiecărei nevoi.
Având libertatea de a crea un opțional la nivel școlii, m-am gândit să fac unul care să le placă tuturor. M-am dus la colegele mele învățătoare pentru a intra la oră și a vorbi cu copiii să-mi spună cum ar vrea să fie opționalul lor? Unii au spus că vor să deseneze, alții să construiască, unii să facă experimente, alții să creeze, unii să se joace, alții să facă probleme, unii să facă mișcare, alții să întâlnească personalități … Și uite așa a luat naștere ideea opționalului, acum doi ani, intitulat „Artă și mișcare în lumea științelor”.
Am avut ore superbe! Elevii se abonau cu o săptămână înainte pentru a-și prezenta temele! Nu puteam să plec fără temă. Nu mă lăsau! De ce? Pentru că lucrau ce le plăceau și se regăsea fiecare în unitatea temei. Am putut să întocmesc acest opțional pentru că la bază sunt învățătoare și am terminat Liceul Pedagogoc. În anii de liceu am învățat metodica educației plastice, educației fizice și în anii de studenție am avut cursuri de biofizică, biomatematică, biochimie. Aceste cunoștințe mi-au dat posibilitatea de a trata teme precum energia transdisciplinar și interdisciplinar.
Începutul voiam să fie altfel. Să le fac elevilor cunoștință cu domeniile artă, mișcare, științe. Se grupau, realizând împreună un plan. Prin metoda ciorchinelui sau brainstormingului elevii încadrau termenii pe care îi știau la domeniul respectiv. Spre exemplu la științe la biologie ei dădeau exemple de termeni precum: ecosistem, biocenoză, , regn, animal, bacterii, alge, etc., humerus, femur, hemoglobină, eritrocite, la informatică găseau termeni precum: soft, excel, google, browse, clear, windows, clipboard, check box, close etc…
După care defineau fiecare știință: de ex. biologia – știința care se ocupă cu studiul vieții.., termenul fiind o alăturare de doi termeni grecesti bios – viață, logos – știință, cunoaștere … Sesizau că acești termeni se pot regrupa și astfel au dedus că fiecare știință are mai multe ramuri de ex. șa bioiologie este botanica care se ocupă cu studiul plantelor, zoologia se ocupă cu studiul animalelor , etc… Și pas cu pas se merge spre cunoașterea marilor personalități: Grigore Antipa, Emil Racoviță, Ioan Borcea, nume dat și Muzeului de Științe din Bacău.
Elevii, studiind despre viața și activitatea fiecăruia, au descoperit modele de viață, de oameni care au reușit prin muncă și sacrificii pentru că asta le lipsește elevilor: modelul de viață care să-i inspire, să le trezească potențialul de a realiza ceva cu ceea ce natura i-a înzestrat. Un capitol sensibil este și cel dedicat oamenilor cu diferite dizabilități care au reușit în viață: Temple Grandin, care s-a născut cu autism și acum este o mare cercetătoare, profesor universitar, speaker sau Nick Vujicic. Trebuie să vă spun că după această lecție copiii vor să meargă în centrele în care se face terapie cu copiii cu diverse afecțiuni. Unii chiar donează bani, diverse obiecte și se fac voluntari. Și am reușit să facem aceste vizite până să vină pandemia.
S-a trecut apoi la ce le place lor să facă, să știe, să cunoască. Am fost surprinsă plăcut să văd că elevi cu autism, dislexie, să aibă curajul să vorbească, dar cu cât patos vorbeau despre pasiunea lor, despre ce le place! Au fost provocați să creeze ceva, să descopere. Am fost plăcut surprinsă să văd cum încearcă și ei să inventeze, la provocarea mea de a se gândi la o invenție: de ex. doi băieți au încercat să facă o „mână bionică”, făcând mâna confecționată din diverse materiale să se miște, sau un băiat a inventat papucii mop. În preajma sărbătorilor ei pun în practică arta culinară, unde implică părinții. Și anul acesta în pandemie au reușit să facă, unii pentru prima dată, turtă dulce. S-au pozat și și-au împărtășit cu bucurie reușita de a face ceva care să le și placă. Și părinții au fost încântați. Îmi place când ei îmi spun că ora de opțional este interesantă, că le place. Și chiar părinții sunt încântați că vin cu ceva nou, cu metode noi de abordare transdisciplinară, pe înțelesul lor, abordând diverse teme precum energia. echipe, implicând părinți și chiar specialiști.
Anul acesta, în pandemie, am realizat Cartea experimentelor, în care ei au lucrat în aplicația Book Creator și chiar au inserat fotografii, surprinzând etapele experimentelor realizat. La unitatea despre mișcare le amintesc despre jocurile copilăriei și le practicăm, până a venit pandemia, iar la arte am reușit cu o clasă de a V-a să scoatem o carte editată cu desenele, poeziile, textele lor epice. La informatică am avut norocul să urmez un curs în programare, astfel elevii au reușit să facă animații la informatică în Scratch.
Am propus și Ministerului Educației o oră pe lună lăsată la dispoziția profesorului prin care el să facă o oră după modelul opționalului meu, iar celor de la SparkNews le-a plăcut ideea și au preluat-o în unul din articolele lor.
Anul acesta am participat la Concursul Național Creatori de educație și proiectul meu a fost selectat în cele 150 de proiecte finaliste din cele 460 proiecte înscrise: creatorideeducatie.ro/concurs/arta-si-miscare-in-lumea-stiintelor/