Orele de limba și literatura română pot fi o provocare. Cum reușim să facem analiza literară sau gramatica nu doar ușor de înțeles, ci și cu adevărat interesante pentru elevi? O soluție creativă și tot mai populară este metoda Arborele lui Sapiro, un instrument vizual care transformă modul în care elevii organizează și aprofundează informațiile. Este o strategie care îi ajută să vadă „pădurea de copaci”, să exploreze un text în detaliu și să își structureze gândirea critică într-un mod limpede și logic.
„Mai mult decât a preda, tehnica didactică înseamnă a învăța pentru sine și a facilita învățarea altora.” – Bernat S.
Ce este, de fapt, acest „Arbore al lui Sapiro”?
Imaginați-vă un copac desenat. Aceasta este, în esență, metoda. Fiecare parte a copacului are un rol bine definit în procesul de învățare:
● Trunchiul reprezintă ideea centrală, subiectul principal al lecției.
● Ramurile groase sunt ideile secundare care derivă din tema principală.
● Frunzele sau fructele sunt detaliile, exemplele concrete, argumentele sau citatele care susțin fiecare idee secundară.
Această structură simplă, dar puternică, îi ghidează pe elevi să construiască cunoașterea pas cu pas, încurajându-i să vadă conexiunile logice dintre elementele unui text și să le sintetizeze coerent.
Aplicarea acestei metode în clasă aduce numeroase avantaje. În primul rând, stimulează gândirea critică și creativitatea. Elevii nu mai memorează mecanic, ci sunt provocați să construiască activ sensuri și să facă legături între concepte. În al doilea rând, susține învățarea prin colaborare. Lucrând în echipe pentru a completa arborele, elevii își dezvoltă abilitățile de comunicare, negociere și argumentare.
Versatilitatea este unul dintre punctele forte ale metodei.
În orele de literatură, poate fi folosit pentru a „despica firul în patru”. Să luăm, de exemplu, fabula „Boul și vițelul” de Grigore Alexandrescu.
- Trunchiul: Morala fabulei (îngâmfarea și lauda de sine).
- Ramurile: Personajele, acțiunea, mesajul, mijloacele artistice.
- Frunzele: Elevii pot nota pe fiecare ramură citate relevante, trăsături ale personajelor, explicații sau chiar părerile lor personale.
În orele de gramatică, metoda este la fel de eficientă pentru a clarifica noțiuni care pot părea abstracte.
- Trunchiul: O noțiune-cheie, precum „Părțile de vorbire flexibile”.
- Ramurile: Substantivul, adjectivul, verbul etc.
- Frunzele: Definiții, exemple, excepții și reguli pentru fiecare parte de vorbire.
Profesorul poate apela la Arborele lui Sapiro în orice moment al lecției: la început, pentru a reactualiza cunoștințele anterioare; pe parcurs, pentru a organiza ideile noi; sau la final, pentru a recapitula și a sistematiza informațiile. Poate fi desenat pe tablă, pe o coală mare de hârtie sau completat individual în caiete.
Mai mult, metoda încurajează și exprimarea liberă. Elevii pot adăuga în „frunze” opinii, interpretări sau chiar mici desene, transformând învățarea într-o activitate personală, plăcută și eficientă.
În concluzie, Arborele lui Sapiro este mai mult decât o simplă schemă. Este o modalitate de a dinamiza lecțiile de limba și literatura română, făcând învățarea interactivă, logică și atractivă. Prin această reprezentare vizuală, elevii își antrenează capacitatea de sinteză și analiză, reușind să înțeleagă în profunzime atât textele literare, cât și conceptele lingvistice. Folosirea ei constantă poate clădi competențe-cheie și poate forma elevi activi, reflexivi și creativi, pregătiți pentru orice provocare.
Bibliografie
● Șoitu, Liviu (coord.) – Strategii didactice interactive, Editura Polirom, Iași, 2012.
● Marinescu, Mariana – Didactica limbii și literaturii române, Editura Aramis, București, 2011.
● Țîrcovnicu, Maria – „Metoda Arborelui – exemplu de gândire critică și organizare logică a informațiilor”, în Revista Didactica Nova, nr. 2/2018.