EDICT

Strategiile de învățare active implică un mozaic de sarcini de lucru care oferă elevilor șansa de a reflecta și de a prezice rezultatele și apoi de a împărtăși și a discuta noile idei cu colegii. Activitățile propuse pot fi de câteva minute sau pot să se întindă pe perioade mult mai mari de timp. Ideea de bază a cestui tip de învățare este de a activa permanent procesele cognitive ale elevilor în timpul activităților.

Care sunt beneficiile? Învățarea activă permite elevilor, îi încurajează să facă conexiuni între cunoștințele anterioare și noile concepte propuse spre învățare. Este cea mai benefică strategie de învățare cu efecte pozitive  și asupra abilităților emoționale ale elevilor.

Cele mai importante principii ale învățării active:

1. Sarcinile de lucru trebuie să ajute elevii să-și atingă obiectivele de învățare. Argumentarea acțiunilor de învățare, organizarea informațiilor, definirea unor noțiuni și concepte sunt operații intermediare care susțin obiectivele învățării precum rezolvarea unor probleme complexe.
2. Formularea sarcinilor de lucru trebuie realizată astfel încât să asigure implicarea activă a tuturor elevilor. De aceea, aceste sarcini de lucru trebuie să fie simple. Pentru sarcini mai complexe, profesorul trebuie să ofere instrucțiuni  clar formulate despre ceea ce elevii au de realizat în fiecare etapă a demersului lor de învățare.
3. Oferirea posibilității de feedback permanent. În mod ideal feedback-ul trebuie să fie oferit după fiecare sarcină de lucru și  pentru fiecare elev. Această etapă este mare consumatoare de timp și de aceea este dificil de realizat pe parcursul unei singure ore de curs. Scopul feedback-ului este de a oferi elevilor posibilitatea verificării nivelului de atingere a obiectivelor propuse.

Exemple de activități de învățare activă:

• exerciții de gândire în perechi
• discuții de tip puzzle
• pauze în timpul prelegerilor pentru a obține clarificări a unor noțiuni
• brainstormingul
• metoda ciorchinelui
• turul galeriei
• jocul de rol
• dezbaterea panel
• mozaicul
• știu/ vreau să știu/ am învățat
• cubul
• problematizarea.

Obiectivele cercetării: stabilirea modalităților de creștere a motivației învățării chimiei, a strategiilor de predare-învățare optime pentru atingerea acestui deziderat.

Ipoteză: Dacă în desfășurarea activităților de chimie sunt folosite strategii active-participative, cu implicarea elevilor în activități experimentale la fiecare oră de curs, se așteaptă o creștere a interesului și a motivării elevilor pentru învățarea chimiei.

Metodologie: S-au folosit două grupuri: un grup experimental format din 32 elevi ai clasei a IX-a B, și un grup de control ce a fost format din 30 elevi ai clasei a IX-a A.
Instrumente și metode de cercetare: observarea sistematică a elevilor, chestionare, teste de evaluare, metode de prelucrare a datelor, histograme.
Etapele cercetării:
• etapa evaluării inițiale
• etapa folosirii factorului de progres
• etapa evaluării finale

Testarea inițială. Rezultatele la testul inițial au relevant un nivel de pregătire asemănător la cele două clase și un interes mediu pentru studiul disciplinei chimie.

Tema propusă pentru studiul paralel, comparativ: pH-ul soluțiilor apoase.
Activități de învățare propuse
Pentru clasa de control:
• Definirea pH-ului soluțiilor apoase
• Prezentarea tipurilor de soluții: acide, bazice, neutre
• Determinarea pH-ului unor soluții de acizi și baze tari
• Importanța pH-ului pentru viață
Pentru clasa experimentală:
• Definirea pH-ului soluțiilor apoase/ problematizare
• Determinarea experimentală a pH-ului unor soluții folosite în viața de zi cu zi/ descoperirea dirijata
• Stabilirea unor corelații între pH-ul alimentelor și sănătate -știu/ vreau să știu/ am învățat

Evaluarea finală a elevilor a evidențiat o creștere considerabilă a interesului elevilor din grupul experimental pentru studiul chimiei, fapt ce s-a materializat și în rezultate mai bune obținute la acest test.

Demersurile folosite în cadrul acestei cercetări au confirmat ipoteza referitoare la creșterea motivației elevilor pentru studiul chimiei în situația folosirii metodelor de lucru active-participative centrate pe activități experimentale intensive.

Folosirea acestor metode de lucru a determinat o implicare mai activă din partea elevilor pentru o perioadă mai mare de timp, elevii s-au concentrat asupra sarcinilor de lucru experimentale ceea ce a dus la obținerea unor rezultate foarte bune.

Corelând obiectivele operaționale cu interesele și nevoile elevilor, se poate ajunge la implicarea permanentă, activă a acestora, ajutându-i astfel să devină proprii actori ai învățării lor, așadar le va crește interesul pentru studiul chimiei dintr-o motivație intrinsecă.

Bibliografie
1. Neacșu I. –Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
2. Piaget Jean-Psihologie și pedagogie, Editura Didactică și pedagogică, București, 1972
3. Radu I. T.- Evaluare în procesul didactic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000