Succesul elevului se conturează nu doar prin rezultatele obținute în cadrul examenelor naționale, ci și prin setul de abilități, atitudini și cunoștințe necesare pentru integrarea lui eficientă în societate. În acest scop, toate disciplinele școlare au un rol semnificativ, studiul și componentele auxiliare contribuind la dezvoltarea unor competențe solide, de la cele de comunicare, digitale, până la spiritul de inițiativă și antreprenoriat sau la competențele sociale și civice.
Limba și literatura română, ca materie de studiu și probă obligatorie la examenele naționale, are privilegiul de a atinge toate cele opt competențe-cheie asociate profilului de formare al absolventului. Creativitatea cadrului didactic în dirijarea învățării, flexibilitatea și diversitatea conținuturilor abordate, varietatea mijloacelor de învățământ reprezintă apanajul formării unor competențe transversale, care să le permită elevilor un traseu profesional și personal reușit.
Între competențele-cheie definite de Cadrul european specific, cele sociale și civice implică domeniul personal, interpersonal și intercultural, pregătind elevul pentru a se angaja efectiv în rezolvarea de probleme care afectează comunitățile la nivel micro- și macro, în spiritul respectului, al diversității, al solidarității și al egalității.
O categorie specială o reprezintă competențe verzi, definite în Cadrul european de competențe în domeniul sustenabilității, care completează profilul viitorului cetățean responsabil, reflexiv și activ implicat în viața comunității. Desigur, și competențele digitale sunt absolut necesare în era postmodernă, când IA facilitează din ce în ce mai multe servicii prestate anterior doar prin eforturi cronofage și energofage de ființa umană. Paleta competențelor se diversifică în mod constant, prin emergența unor nevoi, cum ar fi schimbările climatice, pandemiile, astfel încât profesorului de limba și literatura română îi revine sarcina de a ajusta permanent instrumentele și procesul învățării, pentru a atinge finalitățile dezirabile.
Pe lângă competența de comunicare, a învăța să înveți, sensibilizare și exprimare culturală – absolut inerente predării-învățării limbii – și celelalte competențe-cheie gravitează în procesul de formare, prin care dezvoltarea gândirii critice și creatoare a elevului rămâne un obiectiv major. Ora de limba și literatura română permite orientarea procesului cognitiv, metacognitiv printr-o varietate de teme, exerciții, studii de caz, mijloace de investigare sau de realizare a unor produse.
În special în ciclul inferior al liceului, când profesorul are o mai mare libertate în selectarea unor teme, competențele-cheie și interesele diferite ale elevilor pot fi stimulate. Competențele generale și specifice ale programei școlare pot fi atinse eficient, dată fiind dominanta „Literatura și viața”, care își subordonează modulele: „Ficțiunea literară”, „Ficțiune și realitate”, „Literatură și alte arte”. În plus, conținuturile se organizează în jurul câtorva teme ofertante, la alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă, Familia sau Şcoala, Iubirea sau Scene din viaţa de ieri şi de azi, Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (inclusiv SF), Confruntări etice şi civice sau Personalităţi, exemple, modele. Toate aceste teme permit explorarea naturii, a relației omului cu mediul, oglindirea unor valori în literatura română și cea universală.
În cele ce urmează, propunem câteva exemple de activități, din practica la clasă, care au atingere cu unele componente legate de sustenabilitate, dar și de învățarea durabilă, ancorată în dinamica formării de cetățeni responsabili, critici și activi, orientați spre reziliență și spre rezolvarea de probleme.
- Tema „Joc și joacă” – Elevii au ca exercițiu realizarea unui joc care poate fi practicat în minimum 2-4 persoane, folosind materiale reciclate (hârtie, carton, lemn, piese din jocuri vechi, capace uzate, nasturi etc.). Etapele și descrierea jocului vor fi prezentate în scris, sub forma unor instrucțiuni care ar putea însoți produsul spre vânzare, fiind vizate concizia, corectitudinea, pertinența, logica etc. Printr-o compunere reflexivă, elevii vor prezenta impresiile proprii, utilizând secvențe descriptive, explicative, făcând referire atât la etapa conceperii, cât și la cea a exersării jocului, împreună cu ceilalți.
- Tema „Joc și joacă” – Având ca pretext poezia „Șah” (Marin Sorescu) și nivelul stilistic al textului literar, elevii vor reda mesajul operei printr-o tablă de șah originală. Vor realiza tabla de șah și piesele jocului din caiete/ cartoane uzate, ambalaje rămase de la produse consumate etc. Vor asocia pieselor anumite figuri de stil, exemplificate printr-un tabel în caietele elevilor, iar la fiecare partidă va ieși triumfătoare o altă figură de stil, ilustrată prin selecția din literatura română/ universală anterior făcută.
- Tema „Familia” – O sarcină de lucru a elevilor ar putea fi aplicarea de chestionare membrilor familiei, în vederea stabilirii unui profil de consumator, în esență, pentru observarea unor comportamente, atitudini, valori. Elevii concep întrebările, tipul chestionarului, estimează dificultățile, anticipează răspunsurile, fixează obiectivele, reglează intervalul de aplicare și grupul-țintă (membri din familia apropiată, din familia extinsă). La final, elevii prezintă rezultatele obținute, observând anumite situații care necesită intervenție (spre exemplu, au constatat risipa alimentară, consumul inutil de energie, o cantitate mare de plastic raportată pe o săptămână etc.) și identificând posibilități de ameliorare.
- Tema „Familia” – Discursul argumentativ poate fi exersat atât în familie, cât și în alte grupuri. Elevii au de convins cel puțin două persoane să schimbe ceva din comportamentul zilnic, cu impact negativ asupra mediului. Textele argumentative sunt concepute inițial în scris, pentru a fi verificate de profesor, iar performanța este atinsă în urma unei mărturii a grupului țintă (scrisoare, mesaj, interviu etc.). Elevii au obținut efecte pozitive, între care înlocuirea sacoșelor din plastic cu cele din material textil, schimbarea recipientelor din plastic pentru apă cu cele reutilizabile (din sticlă sau alte materiale rezistente, durabile), reducerea cheltuielilor alimentare etc.
- Tema „Aventură, călătorie”- Realizarea unor afișe/ jocuri/ postere/ hărți digitale pornind de la textele literare studiate aduce o provocare elevilor, care se întrec în a descoperi aplicații și programe noi pentru a realiza produse originale, de impact. Atât la clasa a IX-a, cât și la clasele mai mari, călătoria Vitoriei Lipan din romanul „Baltagul” sau a Luceafărului eminescian cunoaște realizări dintre cele mai diverse, în Prezi, Canva etc.
- Tema „Personalităţi, exemple, modele” – După parcurgerea mai multor texte liteare și nonliterare, după urmărirea mai multor prezentări multimedia, interviuri, înregistrări, elevii își aleg două exemple pentru domeniul profesional de interes și realizează CV-ul acestora în format Europass, apoi o carte digitală (folosind Callameo, Book Creator etc.). Pentru toți scriitorii studiați se pot realiza fișele bibliografice folosind instrumente digitale.
Desigur, dincolo de aceste teme prestabilite, variate exerciții și teste de evaluare se pot realiza folosind Wordwall, Kahoot, Mentimeter și multe alte programe/aplicații gratuite, multe produse realizate de elevi se pot colecta utilizând Padlet, Classroom etc. Folosirea mijloacelor digitale de învățământ este esențială pentru dezvoltarea competențelor amintite la început, pliindu-se pe specificul orelor de limba și literatura română fără să fie neglijată componenta scrisului olograf, totodată.
Componenta reflexivă a actului de învățare și metacogniția elevilor pot fi stimulate constant la ora de limba și literatura română, prin sarcini de lucru individuale, în perechi și în echipă, iar diversificarea temelor și a mijloacelor folosite asigură învățarea cu sens, durabilă, în care elevul devine un participant activ, implicat conștient în propriul progres/parcurs școlar.