Rolul dominant al profesorului, care era un simplu vehicul al informaţiei din materia respectivă, trebuie schimbat, dascălul trebuie să devină mai degrabă un facilitator între text şi elev, între teorie şi text. Se urmăreşte cu precădere crearea unui caracter aplicativ, elevul să fie capabil să regăsească în aspectele concrete de viaţă situaţiile şi tipurile umane din carte.
Din păcate în sistem se sesizează o oarecare inerţie şi această mutaţie este privită doar ca un simplu joc de cuvinte. Se simte nostalgia orelor în care elevul citea comentariul de text sau în care era efectiv ascultat sau mai corect spus doar ascultat fără a se urmări dacă el a şi înţeles ceea ce spune.
Acest lucru este posibil doar în măsura în care elevul a dobândit deja o serie de competenţe ce îi vor fi utile în viaţă şi nu doar în cadrul orelor de limbă şi literatura română. Astfel elevul din simplu obiect angrenat în procesul didactic devine subiect, în jurul lui şi prin raportare continuă la el, trebuie să se desfăşoare întreaga activitate din cadrul şcolii şi trebuie proiectată activitatea din afara orelor de curs.
Elevul învaţă altfel, profesorul trebuie să predea altfel. Dificultatea apare în momentul în care se încearcă stabilirea punctului de plecare: predarea se va face în funcţie de stilul de învăţare, sau învăţarea este dictată de actul predării? Un răspuns tranşant este greu de dat, sau nu trebuie dat.
Într-o astfel de situaţie, rolul iniţial îi revine profesorului care trebuie să încerce o anticipare a stilului de învăţare pe care elevul îi va avea ţinând cont evident de preocupările şi motivaţiile acestuia. Prin modul de predare cadrul didactic are misiunea de a-l învăţa practic pe elev să înveţe.
Copiii trebuie să perceapă demersul didactic ca pe o apropiere a sa de realitate, de viaţă prin experienţele personajelor, în acest sens verbul a învăţa capătă o gamă mai largă de sensuri. A învăţa la literatură înseamnă ceva mai mult decât la alte materii, înseamnă că ai de învăţat de la alţii, de la personaje, despre viaţă.
Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului naţional.
Comunicarea în limba maternă reprezintă abilitatea de a exprima şi de a interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă scrisă, cât şi orală (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona lingvistic adecvat şi creativ, în diverse contexte sociale şi culturale: în educaţie şi formare, la muncă, acasă şi în timpul liber.
În zilele noastre, când valul noului ne cuprinde din toate părţile, şi studiul limbii şi literaturii trebuie să trăiască propriul proces de transformare. Un rol foarte important îl are partea de comunicare fiind tocmai cea care leagă în mod direct activitatea din cadrul orei de limba şi literatura română de viaţa concretă. Prin împletirea metodelor tradiţionale cu cele moderne, încă din clasa a V-a am încercat să îmbunătățesc abilitățile de comunicare, pentru că ele sunt esențiale în pregătirea copiilor pentru a ajunge o persoană capabilă pentru a se orienta în viață prin comunicare.
Am solicitat participarea/ implicarea elevilor mei, am urmărit lectura conştientă a unui text şi realizarea unui act de reflecție. De asemenea, am recomandat elevilor lecturile potrivite vârstei, lecturi ce sunt cu adevărat instructive şi educative. Am selectat scriitori şi opere plăcute pentru elevi, organizând concursuri „Ce ne place să citim”, „Colţul cititorului”, „Cartea la ziua de naștere”, „Pachetul cu cărţi”, „Eu sunt…”. Am apelat la povestiri, nuvele, romane care prezintă adevărate modele de viaţă, o împletire a personajelor pozitive şi negative, elevul având posibilitatea să gândească singur, să învețe ceva din aceste lecturi.
Comunicarea în limbi străine am realizat-o în orele de pregătire pentru Evaluarea Naţională de la clasa VI-a unde elevii au primit un text în limba română şi unul în limba engleză, tema textelor fiind comună. Elevii au reuşit să înţeleagă ambele texte şi au formulat răspunsuri concise, coerente şi corecte valorificând informaţiile din ambele texte.
Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii. Elevii au aplicat principii și procese matematice de bază în viaţa cotidiană, acasă şi la școală. Atfel, am solicitat elevilor exerciţii de scriere şi de citire a numerelor naturale în sistemul de numeraţie zecimal, exerciţii de scriere şi de citire a unei fracţii ordinare, exerciţii de evidenţiere a elementelor cubului, exerciții de folosire a diagramelor. În domeniul științei, am solicitat elevilor mei să compare textele literare cu cele nonliterare, descrierea literară cu descrierea științifică.
În rândul elevilor mei, competența digitală s-a realizat prin integrarea TIC în orele de limba și literatura română, prin folosirea softurilor educaționale în specialitate și a platformelor pentru susținerea progresului școlar.
A învăța să înveți reprezintă un alt domeniu în care elevii și-au putut gestiona timpul și au monitorizat propriul progres în realizarea unei sarcini de lucru. La orele de limba și literatura română, elevii au primit teste pe care le-au rezolvat individual într-o anumită limită de timp, apoi soluțiile au fost afișate, iar elevii au putut să se autoevalueze.
Competențele sociale și civice le-am realizat prin promovarea egalităţii în drepturi şi responsabilităţi integrând în activităţile şcolare şi extraşcolare, toţi elevii indiferent de condiţiile fizice, sociale, lingvistice, emoţionale, etc. Am informat elevii că şcoala este un mediu în care sunt bineveniţi şi protejaţi toţi elevii, insistând pe faptul că problemele pe care le au nu sunt o ruşine, iar ei, copiii, trebuie să fie protejaţi şi educaţi în acelaţi mod.
Spiritul de inițiativă l-am urmărit prin intermediul activităților „Carnavalul personajelor”, „Album de familie”, „Toamna harnică” etc., iar spiritul antreprenorial prin intermediul activităților cu organizația non-profit JA România.
Sensibilizarea și exprimarea culturală în rândul elevilor mei s-a realizat prin integrarea educației plastice și a educației muzicale în anumite ore de limba și literatura română.
În concluzie, consider că cele opt competențe-cheie au fost atinse la obiectul de studiu Limba și literatura română, astfel încât să formeze un tânăr activ capabil să se integreze în societate și să răspundă nevoilor ei.
Bibliografie
Programe școlare în vigoare începând cu anul școlar 2017-2018
Ilie Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, București, 2014