Caracterizarea unui personaj literar prin metoda Phillips 6/6

Phillips 6/6 este o metodă de dezbatere care implică structurarea clasei ȋn grupe a câte șase participanţi (4 membri+ un secretar+ un conducător de grup).  Profesorul este înlocuit la nivelul grupului de conducătorul acestuia, ȋnsă el este cel care fixează componenţa celor 3-4 grupuri existente, pentru a le echilibra. Conducătorul grupului selectează argumentele potrivite și le prezintă celorlalte grupe, iar secretarul are rolul de a consemna ideile enunţate de membrii grupului referitoare la tema dată.

Această metodă va avea ȋn vedere caracterizarea personajului principal din romanul Moromeţii, de Marin Preda, Ilie Moromete, propusă ca temă pentru a patra oră din cele șase dedicate operei lui Marin Preda, conform programei de la clasa a XII-a. Elevii au fost familiarizaţi cu subiectul, cunosc principalele elemente de analiză literară și au realizat și discuţii pe baza unor fragmente semnificative din roman. Tema dezbaterii pleacă de la ȋntrebarea Este Ilie Moromete un tată bun?

Etapele metodei:
1. Constituirea grupului se va face după ce profesorul s-a convins că toţi elevii au citit romanul și au realizat fișele de lectură. Cadrul didactic va realiza grupurile ȋn mod echilibrat, având ȋn vedere personalitatea fiecărui elev ȋn parte.
2. Înmânarea temei are ȋn vedere întrebarea de la care se pleacă precum și  felul ȋn care vor fi sintetizate argumentele(  lista Pro / Contra)
3. Desfășurarea discuțiilor se va realiza pe baza temei, timpul acordat fiecărui grup fiind de 6 minute. Conducătorul grupului va avea rolul de a selecta argumentele cele mai importante iar  secretarul le va nota.
4. Colectarea soluțiilor este realizată de conducătorii grupurilor care devin  purtători de cuvânt. Ei vor începe prezentarea menționând care din argumente sunt mai numeroase, cele care susțin că personajul este un tată bun sau cele care ȋl condamnă, după care le vor expune clasei.
5. Discuţia colectivă va avea ȋn vedere alegerea soluției finale pe baza ideilor prezentate. Ȋn această etapă se va realiza și ierarhizarea activităţii grupelor implicate ȋn activitate.
6.  Ȋncheierea discuţiilor se realizează plecând atât de la activitatea individuală, cât și de la cea de grup. Ȋn evaluarea individuală profesorul ţine cont de gradul de implicare al fiecărui elev, precum și de felul ȋn care s-a documentat ȋn prealabil. Pentru evaluarea grupului se va ţine cont de pertinenţa argumentelor, de numărul lor și de modul de organizare.

Una din grupele organizate ȋn cadrul acestei metode a prezentat următoarele argumente:
a) Ilie Moromete este un tată bun pentru că:
– ȋncearcă să păstreze pământul pentru a-l lăsa moștenire copiilor;
– ţine cont de părerea celorlalţi membri ai familiei ȋn luarea deciziilor;
– ȋși dorește să aibă familia aproape, să ȋi vadă pe copii realizaţi;
– ȋi iartă pe băieţii cei mari pentru greșelile lor și repară singur faptele acestora, chiar dacă ei nu ȋi cer acest lucru;
– ȋl ajută pe Niculae să meargă la școală;
– este respectat ȋn sat;
– este un bun povestitor, dând dovadă de inteligenţă nativă;
– respectă valorile tradiţionale, fiind considerat cel din urmă ţăran;
– ȋn primă fază ȋi este respectată autoritatea.
b) Personajul greșește deoarece:
– nu este atent la sentimentele fiecărui membru al familiei și la modul ȋn care Guica urmărește să distrugă echilibrul fragil specific unei familii mixte;
– nu ȋși dă seama decât târziu că a pierdut controlul asupra familiei, motivul principal fiind influenţa nocivă a  orașului asupra celor tineri;
– amână plata datoriilor fără să ȋnţeleagă pericolul la care se expune;
– nu se ţine de promisiunea făcută Catrinei de a trece casa pe numele ei;
– este ironic la adresa celorlalţi;

Avantajele aplicării acestei metode la ora dedicată caracterizării personajului principal din primul volum al romanului Moromeţii, de Marin Preda, sunt următoarele:
1. Toţi elevii clasei sunt implicaţi ȋn activitate, pregătirea ȋn prealabil a bibliografiei oferindu-le posibilitatea de a cunoaște atât romanul cât și referinţele critice despre acesta.
2. Elevii se pot raporta ȋn discuţiile lor la situaţia contemporană, subliniind diferenţele ȋntre mediul rural și cel urban, ȋntre familia tradiţională și cea actuală, aducând argumente din experienţa personală său din alte opere literare studiate.
3. Metoda oferă elevilor prilejul de a-și prezenta punctul de vedere referitor la tema dată. Acest lucru le permite să facă o analiză asupra  relaţiei părinte- copii, atât de problematică la vârsta tinereţii.

Dezavantajele metodei:
1. Deoarece grupele implică un număr de elevi care să fie multiplu de șase, metoda se poate aplica doar la anumite clase.
2. Timpul de lucru de șase minute se poate dovedi insuficient dacă ritmul de lucru al clasei este mai lent.
3. Se poate realiza un dezechilibru legat de participarea fiecărui elev ȋn interiorul grupului. Elevii mai bine pregătiţi aduc două-trei argumente, ȋn timp ce elevii mai slabi pregătiţi se bazează pe activitatea echipei, fără să aducă, la rândul lor, exemple.

Bibliografie:
1.   Moise, Constantin, Seghedin, Elena,  Metodele de învățământ. Ȋn C. Cucoș (coord.), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice , Polirom 2009 , pag. 374-375
2. Alexandrescu,Andra,https://www.academia.edu/35403082/Metoda_Philips_6_6_Etapele_metodei_PHILLIPS_6_6.
3. Preda, Marin, Moromeţii, Marin Preda, Editura Curtea- Veche, București, 2009.

 

prof. Gabriela Bobu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/gabriela.bobu

Articole asemănătoare