Calculatorul, prieten și/sau dușman al elevului și profesorului

În societatea tradiţională, valorile promovate de şcoală erau ascultarea, disciplina, supunerea faţă de profesor. Cadrul didactic avea o poziţie privilegiată în câmpul şcolar, spre deosebire de elev, văzut drept obiect pasiv al procesului de învăţământ. Aceste coordonate se modifică însă în şcoala modernă, care pune accent pe alte valori, cum ar fi cooperarea, competiţia pozitivă şi iniţiativa proprie.

Acţiunea definitorie a şcolii rămâne educaţia, considerată un proces destinat exclusiv omului şi care vizează disciplinarea şi civilizarea acestuia, din perspectiva unui ideal de personalitate umană, propus şi dorit chiar de societate. Ioan Cerghit definea educaţia din mai multe unghiuri, ca proces, prin care fiinţa umană este supusă unei transformări îndelungate, ca acţiune de conducere, omul devenind o fiinţă formată şi autonomă, dar şi ca acţiune socială sau ca relaţie desfăşurată între doi poli, educatorul şi cel care este educat.

Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă, folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmarească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm, nu cu frică şi rezistenţă. Dacă elevii sunt orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face faţă noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la schimbare poate atrage după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul trăieşte el însuţi într-o societate în schimbare, şi, din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecţioneze continuu.

Dacă altădată metoda predominantă de desfăşurare a lecţiei era expunerea, pentru că oferea posibilitatea profesorului să-şi etaleze bagajul de cunoştinţe, astăzi se pune accent pe metode moderne, care să transforme profesorul în manager al învăţării, iar elevului să i se creeze cadrul unei manifestări proprii, pentru a-şi putea forma puncte de vedere personale.  Calculatorul a devenit indispensabil în educaţia modernă, fiind utilizat de către cadrele didactice în procesul de predare-învăţare. Fiind un mijloc modern de educaţie, utilizarea sistemelor informatice a câştigat teren datorită virtuţilor foarte atractive pentru elevi, accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării prezentării informaţiilor.

Utilizarea calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita trecerea de la acumularea pasivă de informaţii de către elevi la învăţarea prin descoperire, ei învaţă să înveţe, dezvoltându-şi în acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor folosi şi adapta în diverse alte situaţii. Acest fapt aduce o mare flexibilitate în învăţare şi la stimularea elevilor de a se implica în procesul educaţional şi de a deveni parteneri ai profesorului în cadrul clasei.
De multe ori, calculatorul oferă şi modalităţi de exerciţiu după ce conţinuturile lecţiei au fost prezentate, pentru predarea unor elemente de bază, aşa cum sunt operaţiile aritmetice – adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea. La finalul secvenţelor de învăţare, există şi posibilitatea ca elevii să fie testaţi pentru a conştientiza informaţiile pe care le-au memorat şi înţeles şi pentru a corecta eventualele erori sau lacune. Testarea se realizează de obicei prin intermediul intemilor cu alegere multiplă, elevilor dându-li-se astfel posibilitatea de a reveni asupra celor învăţate şi de a consolida informaţia. Simulările utilizate în cadrul lecţiilor virtuale sunt de multe ori spectaculoase pentru elevi. Astfel, ei pot vedea cum se formează, de exemplu, formele de relief, pot asista la experimente de fizică sau de chimie, sau pot vizualiza rotirea în spaţiu a diferitelor forme geometrice. Înţelegerea diferitelor procese şi fenomene este mult uşurată prin oferirea unui suport vizual elevilor, iar aceştia devin mult mai motivaţi să participe la lecţie şi să înveţe.

Altă modalitate de utilizare a calculatorului în procesul instructiv-educativ este de a oferi resurse care să fie căutate şi accesate de către elevi, profesorul fiind cel care propune conţinuturile de învăţare sau temele. Fiind ales un subiect care va fi supus discuţiei în cadrul clasei de elevi, profesorul ridică diverse întrebări legate de subiectul respectiv, elevii având ca sarcină să răspundă la aceste întrebări, să găsească informaţiile adecvate, să le organizeze şi să ofere răspunsurile cerute. Folosirea calculatorului ca sursă de informaţii este foarte importantă, elevii putând accesa de exemplu Internetul sau enciclopediile multimedia. Acest mod de abordare stimulează învăţarea prin descoperire la elevi, ei nu mai sunt cei care recepţionează informaţii, ci trebuie în primul rând să înţeleagă întrebările pe care profesorul le pune, urmând ca apoi să găsească ei înşişi informaţiile şi să le sintetizeze. Elevii sunt cei responsabili de găsirea informaţiilor din diferite surse, fiind provocator pentru el să ajungă la propriile sale concluzii. Este mai important modul în care elevul ajunge la aceste concluzii şi nu rezultatul în sine, aici intervenind procesul de gândire, modul de raţionament şi analiza şi sinteza informaţiilor. Având o anumită temă, cum este de exemplu fenomenul de încălzire globală, răspundurile elevilor pot fi foarte variate la întrebările propuse de cadrul didactic, dar este mult mai important modul în care ei argumentează aceste răspunsuri, sursele de informare şi dezbaterile ce pot fi generate în cadrul clasei, pornind de la această bază. Profesorul este aici un facilitator al învăţării, nu mai este cel care oferă informaţiile de-a gata, iar sarcina pe care elevul o are de realizat este mai mult calitativ ă decât cantitativă.

Deci, utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine din ce în ce mai importantă (chiar indispensabilă) din doua motive: are loc o informatizare a societăţii, iar mediile de instruire bazate pe informatică oferă un puternic potenţial educativ.

Bibliografie:
1. Albu,  Gabriel —  “În căutarea educaţiei autentice”, Polirom,Iaşi, 2002.
2. Cojocaru, Venera Mihaela   — “Teoria şi metodologia instruirii”, E.P.P., 2002.
3. Cristea, Gabriela   —  “Psihologia educaţiei”, Editura C.N.I. Coresi, Bucureşti, 2003.

Accesări: 38

Articole asemănătoare