În perioada 18–23 mai, am avut oportunitatea de a participa, în cadrul programului Erasmus+, la cursul de formare „Bibliotherapy”, desfășurat în Lisabona, Portugalia. Experiența a reprezentat o valoroasă oportunitate de dezvoltare profesională, oferindu-ne acces la metode moderne de lucru bazate pe lectura terapeutică, inteligența emoțională și reflecția personală prin intermediul literaturii.
Cursul a reunit profesori, bibliotecari și specialiști din domeniul educației din mai multe țări europene, precum Italia, Franța, Germania, Suedia, Finlanda, Croația, Insulele Aland, Spania, Austria, Slovenia, având ca temă centrală utilizarea biblioterapiei în contexte educaționale. Diversitatea culturală a grupului a oferit oportunitatea unui autentic schimb de bune practici, idei și perspective educaționale. Discuțiile și activitățile desfășurate împreună au evidențiat faptul că, indiferent de sistemul educațional sau de contextul cultural, provocările emoționale și sociale ale elevilor sunt similare, iar lectura și biblioterapia pot deveni limbaje comune ale empatiei și conectării umane.
Biblioterapia reprezintă utilizarea literaturii ca instrument de sprijin emoțional, dezvoltare personală și rezolvare a problemelor. De-a lungul timpului, aceasta a fost folosită în special în psihoterapie și consiliere, însă studiile recente arată că biblioterapia poate fi integrată cu succes și în activitatea didactică, devenind un instrument valoros pentru profesori și bibliotecari școlari. În cadrul cursului a fost evidențiat faptul că lectura poate crea contexte sigure în care elevii își recunosc emoțiile, se identifică cu personajele și descoperă modalități de exprimare și reflecție asupra propriilor experiențe. Conform lucrării Incorporating Bibliotherapy Into the Classroom: A Handbook for Educators, realizată de Melissa McEncroe, și pe baza căruia s-a desfășurat cursul, educația contemporană presupune mai mult decât transmiterea cunoștințelor academice. Profesorii sunt provocați să răspundă unor nevoi emoționale și sociale tot mai complexe ale elevilor: anxietate, dificultăți de integrare, bullying, probleme familiale, lipsa stimei de sine sau dificultăți de adaptare.
Biblioterapia este definită ca utilizarea ghidată a materialelor de lectură pentru înțelegerea și rezolvarea unor probleme personale. Procesul presupune selectarea atentă a textelor și facilitarea reflecției prin discuții și activități de interpretare. Elevii se identifică adesea cu personajele și situațiile din povești, iar această identificare îi ajută să înțeleagă mai bine propriile emoții și experiențe.
Studiile prezentate în lucrare evidențiază faptul că biblioterapia urmărește trei etape principale: identificarea cu personajul, catharsisul emoțional și insight-ul sau rezolvarea. În prima etapă, elevul recunoaște în personaj propriile trăiri sau dificultăți. În etapa de catharsis, acesta își exprimă emoțiile într-un mediu sigur și empatic. Ultima etapă presupune găsirea unor soluții și dezvoltarea unor strategii de adaptare și rezolvare a problemelor.
Lucrarea prezintă și o scurtă istorie a biblioterapiei. Puterea vindecătoare a literaturii era recunoscută încă din Antichitate, iar termenul „biblioterapie” a fost introdus în 1916 de Samuel Crothers. Inițial, metoda era utilizată în spitale și centre terapeutice, însă treptat a fost adaptată și pentru copii și adolescenți. Începând cu anii 1970, biblioterapia a început să abordeze probleme tot mai diverse: divorț, anxietate, depresie, bullying, discriminare, dependențe sau dificultăți de identitate.
Un aspect important evidențiat în studiu este eficiența biblioterapiei în sprijinirea copiilor și adolescenților care se confruntă cu anxietate și depresie. Cercetările analizate arată că lectura ghidată și activitățile reflexive pot reduce simptomele anxietății și pot contribui la dezvoltarea unor mecanisme sănătoase de adaptare. De asemenea, biblioterapia este prezentată ca o metodă eficientă în abordarea bullyingului și a comportamentelor agresive. Prin identificarea cu personajele și analizarea situațiilor conflictuale din literatură, elevii își dezvoltă empatia și capacitatea de a înțelege consecințele propriilor comportamente. Melissa McEncroe subliniază faptul că biblioterapia poate fi utilizată atât ca metodă de prevenție, cât și ca intervenție educațională. Activitățile bazate pe lectură pot contribui la dezvoltarea competențelor sociale, a comunicării și a inteligenței emoționale. În plus, metoda poate fi adaptată pentru diferite categorii de elevi, inclusiv pentru cei cu dificultăți de învățare sau probleme comportamentale.
Lucrarea propune și pași concreți pentru integrarea biblioterapiei în clasă. Profesorul trebuie să construiască o relație bazată pe încredere cu elevii, să identifice problema sau nevoia emoțională, să selecteze texte adecvate și să faciliteze discuții reflexive după lectură. Activitățile post-lectură sunt esențiale și pot include întrebări deschise, jurnal reflexiv, desen, dramatizare sau exerciții creative. Un alt model prezentat în studiu este metoda „I SOLVE”, utilizată pentru dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor. Elevii sunt încurajați să identifice problema personajului, să propună soluții, să analizeze obstacolele și să evalueze consecințele alegerilor făcute. Această abordare îi ajută să transfere reflecția din literatură către propriile experiențe de viață.
Concluziile lucrării evidențiază faptul că biblioterapia poate deveni un instrument valoros în școală, contribuind la crearea unui climat educațional mai empatic și mai sigur. Literatura nu mai este privită doar ca obiect de studiu, ci și ca modalitate prin care elevii își pot înțelege emoțiile, își pot dezvolta empatia și pot învăța să gestioneze dificultățile personale și sociale.
Un moment aparte al cursului a fost vizita educațională la Museu da Marioneta, celebrul muzeu al păpușilor și teatrului de marionete din Lisabona, primul muzeu din Portugalia dedicat în întregime artei marionetei și poveștii teatrului de păpuși. Activitatea a evidențiat faptul că biblioterapia nu se limitează exclusiv la cărți, ci poate include și metode creative de storytelling, joc simbolic și teatru de păpuși. Păpușile și marionetele devin instrumente prin care copiii pot exprima emoții, construi povești, explora conflicte interioare și dezvolta empatia într-un mod natural și sigur.
Trainerul cursului a subliniat importanța poveștii ca experiență trăită, nu doar citită. Prin intermediul teatrului de păpuși, elevii pot proiecta propriile emoții asupra personajelor, comunicând mai ușor despre frici, anxietăți sau situații dificile. Muzeul promovează inclusiv activități educaționale și ateliere dedicate copiilor și școlilor, centrate pe explorarea emoțiilor și a expresivității prin teatru și marionete.
De asemenea, în cadrul cursului au fost integrate numeroase activități bazate pe jocuri terapeutice și creative, utilizate ca instrumente de reflecție, autocunoaștere și stimulare a dialogului. Am lucrat cu seturi de carduri precum The Writer Within, Writing Coach in a Box, Character Strengths Intervention Cards sau Cards Against Anxiety, folosite pentru exerciții de journaling, storytelling, dezvoltare a personajelor, gestionarea anxietății și exprimare emoțională. Am fost provocați să creăm povești pornind de la întrebări și scenarii de pe carduri, să reflectăm asupra propriilor experiențe și să identificăm modalități prin care aceste instrumente pot fi adaptate activităților școlare.
Integrarea jocurilor educaționale și a cardurilor tematice a demonstrat că biblioterapia modernă depășește lectura tradițională și include metode interactive, ludice și creative, capabile să transforme lectura într-o experiență personală și emoțională profundă.
Un accent important a fost pus pe analiza metaforelor emoționale și pe lectura reflexivă a textelor literare. Conform studiilor recente din domeniu, literatura poate funcționa ca un spațiu simbolic în care cititorul își proiectează propriile emoții și experiențe, realizând conexiuni personale cu situațiile și personajele din text. Au fost prezentate metode precum:
- identificarea emoțională cu personajele;
- dialogul reflexiv după lectură;
- întrebările de tip SEL (Social and Emotional Learning), menite să stimuleze reflecția emoțională, empatia și comunicarea autentică;
- jurnalul de reflecție;
- exercițiile de scriere creativă;
- utilizarea metaforelor și a poveștilor simbolice;
- activități de grup bazate pe empatie și exprimare emoțională.
De asemenea, am explorat modelul MED, utilizat în biblioterapia literară modernă, care urmărește relația dintre gânduri, emoții și comportamentele personajelor, facilitând reflecția asupra propriilor experiențe. Modelul MED este o metodă bazată pe analiza relației dintre Metaforă – Emoție – Dezvoltare/Dialog. În articolele recente despre biblioterapie creativă, modelul MED este prezentat ca un ciclu experiențial-cognitiv prin care cititorul intră în dialog cu textul și cu propriile emoții.
Pe scurt, modelul urmărește trei etape:
1. M – Metaphor (Metafora)
Cititorul identifică simboluri, imagini sau situații metaforice din text. Povestea devine o oglindă simbolică pentru propriile experiențe.
2. E – Emotion (Emoția)
Se explorează reacțiile emoționale provocate de lectură: empatie, anxietate, teamă, speranță, identificare cu personajele etc. În cadrul atelierelor, participanții au analizat texte literare, povești terapeutice și albume ilustrate, identificând modalități concrete de integrare a acestora în activitatea didactică și în proiectele bibliotecii școlare.
3. D – Development / Dialogue (Dezvoltare / Dialog)
Urmează reflecția și dialogul: cititorul discută, scrie, creează povești sau găsește conexiuni între text și propria viață, dezvoltând strategii de înțelegere și autocunoaștere.
În practică, modelul MED poate fi aplicat prin:
- întrebări reflexive după lectură;
- jurnal terapeutic;
- storytelling;
- jocuri de rol;
- carduri creative;
- teatru de păpuși;
- discuții ghidate despre personaje și emoții.
Specialiștii au evidențiat faptul că biblioterapia poate contribui la reducerea sentimentului de izolare, la dezvoltarea empatiei și la creșterea capacității elevilor de a înțelege și exprima emoțiile. Literatura devine astfel nu doar un instrument educativ, ci și unul de sprijin emoțional și social.
Dincolo de dimensiunea academică, Lisabona ne-a oferit o experiență culturală memorabilă. Orașul impresionează prin lumina sa aparte, tramvaiele galbene, cartierele istorice și clădirile decorate cu azulejos. Am vizitat zone emblematice precum Belém, monumentele dedicate marilor exploratori portughezi și celebrul Lift Santa Justa, descoperind farmecul unui oraș care îmbină tradiția cu modernitatea.
Un element aparte al peisajului urban l-au reprezentat jacarandele înflorite, care colorau străzile Lisabonei într-un mov spectaculos, oferind orașului o atmosferă poetică și calmă. Atmosfera caldă, micile afaceri locale și deschiderea culturală a comunității portugheze au completat armonios experiența cursului.
Participarea la acest proiect Erasmus+ a însemnat acumulare de cunoștințe, inspirație și motivație pentru dezvoltarea unor viitoare activități educaționale dedicate lecturii și stării de bine. Metodele și aplicațiile descoperite în cadrul cursului pot fi adaptate cu succes în biblioteca școlară și în activitățile didactice, contribuind la crearea unui mediu educațional mai empatic și mai apropiat de nevoile emoționale ale elevilor.
Biblioterapia ne reamintește că, uneori, o poveste potrivită poate deveni un sprijin real, iar lectura poate deschide nu doar mintea, ci și sufletul.
Bibliografie selectivă
McEncroe, M. (2007). Incorporating Bibliotherapy Into the Classroom: A Handbook for Educators. Regis University.
Piskač, D. (2025). Conceptual Metaphors and Symbolic Modeling in Modern Bibliotherapy. European Journal for Biblio/Poetry Therapy. doi.org/10.65018/EJBPT-vol1iss3pp1-11
Cvjetković, M. (2025). Creative Literary Bibliotherapy – Examples of Good Practice. European Journal for Biblio/Poetry Therapy.
* * *
Autori:
Prof. documentarist Raluca Ispas
Prof înv. primar Doina Neacșu
(Școala Gimnazială „Mihai Viteazul” Târgoviște)