Începutul fiecărui an școlar este o perioadă de reflecție a fiecărui cadru didactic dar și o perioadă de analiză și aplicabilitate a curriculumului. Consider că aplicarea curriculumului național presupune o cunoaștere clară, corectă a competențele cheie la nivel european, a profilul de formare al absolventului de liceu, o corelație între planurile cadru, programe școlare, modul în care disciplina Istorie contribuie la profilul de formare al absolventului de gimnaziu.
„Cine își amintește propriul proces de educație își amintește profesori, nu metode sau tehnici de predare. Profesorul este inima sistemului de educație.” – Sidney Hook
În proiectarea planificărilor anuale și pe domenii (unități de învățare) trebuie să se pornească de la lectură critică a programei școlare. Proiectarea este o activitate importantă în activitatea didactică căci trebuie o organizare minuțioasă a activități de predare – învățare –evaluare în funcție de structura anului școlar, de intervalul de învățare. Îmi proiectez anticipativ domeniile de învățare ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor, nivelul intelectual, de resursele materiale, de mijloacele de care dispun și care îmi permit dezvoltarea competențelor. Mă străduiesc să dezvolt competențe cheie, competențe generale și specifice pe parcursul unui an școlar.
Pe parcursul anului școlar, abordez diferite activități de învățare prin care încerc să formez competențe cât mai bine și mai variate în conformitate cu profilul absolventului de gimnaziu (practic, încerc să nu neglijez nicio competență). În acest context al noii programe, nu mai pun accent pe conținut, ci pe competență. Cea ce mă frământă mereu când aplic la clasă un demers didactic este dacă: am selectat activitățile de învățare cele mai bune pentru a forma competențe vizate, dacă am optat pentru cele mai bune strategii didactice, dacă am ales resursele (sursele, timp, forma de organizare a clasei).
Am în vedere nivelul intelectual și specificul de vârsta al elevilor. Mereu mă gândesc cum pot să fac evaluarea. Înainte de fiecare oră, mă gândesc dacă am utilizat tot, dacă nu cumva se mai putea utiliza și altceva. După oră, mă gândesc cum aș putea îmbunătăți demersul didactic.
Utilizez metodele pe care le consider cele mai eficiente pentru a forma o competență în anumite activități de învățare coroborate sursele istorice care sunt vitale în învățarea istoriei. Activitate este organizată pe grupe, individual, frontal. Pentru evaluare, folosesc atât formele tradiționale, cât și cele moderne și complementare, Atunci când proiectez instrumente de evaluare, îmi stabilesc competențele de evaluare, îmi proiectez testul matricea și baremul de corectare, analizez și interpretez testele de evaluare. Întocmesc planurile remediale.
Pentru a proiecta mai eficient demersul didactic, îmi propun să fiu cât mai creativă, sa realizez situații de învățare reale. Să facilitez învățarea, să utilez o gamă cât mai vastă de strategii și resurse didactice, adaptate temei. Să utilez cât mai multe resurse. În contextul predării interactive, vreau să mă pot perfecționa pentru a capta interesul și atenția elevilor. Să inițiez activități de învățare pe baza resurselor digitale. Astfel încât să formez atât competențele chei europene, pe cele generale specifice și pe cele derivate. Să formez absolvenții de gimnaziu creativi, cu o gândire critică, deprinderi de muncă organizată, interesați de studiu în general și în mod particular de istorie.
Pentru un demers didactic eficient este nevoie de formarea profesională a cadrului didactic, de educație în permanență. Creatorul demersului este necesar să studieze, să cunoască noutățile legislative, științifice. Dar să fie conștient că demersul didactic trebuie să fie adaptat unei programe, al unei clasei de elevii (ca acești elevi sunt diverși, au nivelul intelectual diferit și ritm de lucru, că fiecare elev este unic, că acesta trebuie apreciat și valorizat) dar și unui calendar (se impune stabilirea unui număr de ore de predare, evaluare, fixare și consolidare atent proiectate, căci fără această etapă riscăm să nu ne încadrăm în timp).
În concluzie, consider că începutul fiecărui an școlar este pentru fiecare profesor un moment de reflecție personală, de analiză în vederea găsirii celor mai bune strategi și resurse de aplicare a curriculumului.