Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar prevede că, în cadrul concursului național pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante/ rezervate în învățământul preuniversitar, are loc o probă practică sau inspecție specială la clasă în profilul postului didactic solicitat și probă scrisă. Pentru inspecțiile speciale sunt alese câteva școli din județ unde candidații vor susține lecții cu teme alese de cadrul didactic care predă la clasă sau, în unele județe de către candidați.
Pe paginile inspectoratelor școlare județene sunt postate planificările pentru inspecțiile speciale. Șaisprezece dintre inspectorate au specificat temele de lecție pentru fiecare candidat iar șase dintre ele au precizat și unitățile de învățare/tematice. Un inspectorat a ales să lase o mare libertate candidaților solicitând doar ca temele de lecție să fie conform programelor școlare în vigoare. Celelalte douăzeci și cinci de inspectorate școlare au ales o procedură prin care candidații iau legătura cu școlile unde se susțin inspecțiile pentru a afla temele de lecție.
La disciplina educație fizică, pentru proba scrisă, aspectele metodice legate de lecția de educație fizică se găsesc în principal în autorul Gheorghe Cârstea, care precizează:
„Temele sunt luate din planul calendaristic şi – ca atare – în formularea lor nu apar nici un fel de probleme. Temele sunt calităţile motrice şi deprinderile şi/sau priceperile motrice. Drept consecinţă, apar cel puţin trei observaţii:
a. atletismul, gimnastica, baschetul, fotbalul, handbalul etc. NU SUNT TEME (aşa cum se consemnează, încă în multe planuri), ci domenii din care se iau temele de deprinderi şi priceperi motrice;
b. ştafetele, parcursurile aplicative, jocurile de mişcare etc. NU SUNT TEME, ci mijloace sau modalităţi de realizare a unor teme;
c. circuitul (menţionat deosebit de des în multe surse bibliografice pe această poziţie), izometria, intervalul etc. NU SUNT TEME, ci procedee metodice de dezvoltare/educare a unor calități motrice. (Cârstea Gh. (1999) Metodica educaţiei fizice şcolare, Bucureşti, A.N.E.F.S., pag. 151)
Chiar dacă lucrarea Educație fizică și sport – teorie și didactică. DRAGNEA, A. (coord.), 2006. Editura FEST, București nu se regăsește în bibliografia pentru examenul de titularizare, existând în cel pentru definitivat, conținutul ei este perfect valabil și pentru examenul de titularizare. Aici se precizează următoarele:
”Tema exprimă conţinutul pe care profesorul urmează să îl transmită elevilor în ciclul de lecţii respectiv….. Ca principale reguli de formulare a temelor de lecţie reţinem:
– pentru calităţi motrice, temele se formulează prin enunţarea formei de manifestare căreia ne adresăm. De exemplu, „Viteza de reacţie“, „Viteza de execuţie“, „Forţă în regim de rezistenţă“, „Coordonare oculo-manuală“ etc.;
– pentru deprinderi motrice, tema va menţiona:
• procedeul tehnic sau structura tehnică ce urmează a fi predată în cadrul lecţiei: „Aruncarea la poartă din săritură“, „Pasă cu două mâini de piept – alergare – prindere – oprire într-un timp – dribling – aruncare la coş din dribling“ etc.;
• acţiunea tactică: „Dă şi du-te“, „Demarcajul“ etc.;
• elementul de gimnastică acrobatică sau succesiunea de elemente: „Podul de sus“, „Stând pe mâini – rostogolire“ etc.;
• săritura la aparate: „Săritură cu rostogolire pe ladă“, „Săritură cu sprijin depărtat peste capră“ etc.;
– în cazul temelor din atletism: dacă deprinderile sunt în faza de învăţare, se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective. De exemplu, la alergare de viteză, putem avea ca temă „Pasul accelerat de viteză“ sau „Startul de jos“; dacă această deprindere se află în stadiul de consolidare, tema de lecţie va fi chiar proba respectivă „Alergarea de viteză“.” (DRAGNEA, A. (coord.), 2006. Educație fizică și sport – teorie și didactică. Editura FEST, București, pag. 190)
Deci candidații, pentru proba scrisă a examenului, studiază partea de didactică a educației fizice în principal din acești autori (și alți autori prezintă identic sau aproape identic aceste aspecte). Având în memorie modul de formulare al temelor de lecții, ei verifică temele de lecție pe care trebuie să le predea elevilor, pe site-urile inspectoratelor școlare.
Pe un grafic al unui inspectorat școlar întâlnim următoarele teme: 1. alergare de rezistență, 2. handbal – clasa a V-a; 1. alergare de durată, 2. minihandbal – clasa a VII-a
Un alt grafic, al altui inspectorat școlar prezintă următoarele teme: 1. jocuri dinamice, 2. ștafete aplicative – clasa pregătitoare; 1. minibaschet – clasa a IV-a; 1. jocuri dinamice, 2. dezvoltarea vitezei – clasa a VI-a.
La un alt inspectorat întâlnim pentru toate clasele următoarele teme: 1. calitate motrică viteza, 2. joc sportiv
Un alt inspectorat: 1. joc sportiv, 2. dezvoltarea musculaturii membrelor superioare – clasa a V-a
Unul dintre grafice precizează ca teme 1. baschet sau volei, 2. viteza sau rezistența pentru toate clasele.
Mai întâlnim la un alt inspectorat: 1. joc sportiv handbal/ fotbal, 2. alergare de rezistență clasa a V-a; 1. rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe. 2. Handbal: dribling de pe loc și din deplasare
Acestea sunt exemple „negative”, am putea spune, care pot continua, pentru că sunt multe. Argumentul că s-a încercat să se dea o libertate mare candidaților pentru a-și alege temele de lecție nu este valabil, pentru că sunt foarte multe situații în care sunt scrise corect temele de lecție (nu sunt scrise unitățile tematice în locul acestora). Mai sunt multe greșeli de ordonare a temelor de lecție, punându-se ca prime teme dezvoltarea calităților motrice forță sau rezistență și apoi teme de învățare/consolidare de deprinderi motrice. Un exemplu care ar părea corect: 1. dribling și aruncare la coș -cu accent pe aruncarea din săritură; 2. dezvoltarea rezistenței anaerobe la clasa a II-a, nu este de fapt pentru că, dezvoltarea rezistenței anaerobe la copiii din învățământul primar este total contraindicată și nu se regăsește în programa școlară.
Sunt multe exemple pozitive în care se precizează corect și unitățile de învățare și temele de lecție:
1. dezvoltarea indemânării în conditii variate, 2. aruncarea la coș de pe loc – clasa a V-a;
1. viteza in conditii de coordonare, 2. aruncarea mingii de oina, traiectoria optima, 3. alergarea de rezistenta, alergarea in pluton – clasa a VI-a;
1. viteză-dezvoltarea vitezei de reacție, 2. handbal-pasa cu o mână de deasupra umărului de pe loc și din deplasare – clasa a VI-a;
1. viteza de reacție la stimuli vizuali, 2. parcursul aplicative și stafete conținând deprinderi de locomoție și de manipulare – clasa a IV-a;
1. viteza – dezvoltarea vitezei de reacție și execuție, 2. pasa în doi din deplasare – consolidare – clasa a VII-a;
1. dezvoltarea vitezei de deplasare, 2. consolidarea aruncării la poartă din săritură – clasa a VII-a;
1. dezvoltarea calitaților motrice: viteza, 2. deprinderi motrice: aruncare/prindere – toate clasele;
1. pasul alergător lansat de viteză, 2. prinderea, ţinerea, protecţia şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, de pe loc şi din deplasare – clasa a VI-a;
1. îndemânare, ștafete – parcursuri aplicative. 2. Handbal – driblingul de pe loc și din alergare – clasa a IV-a;
1.coordonarea segmentelor corpului în spațiu și timp, 2.dribling, aruncare la coș – clasele II și III;
1. dribling multiplu și aruncare la poartă 2. rezistența aerobă – clasa a VI-a.
Ca o concluzie, nu putem afirma cu tărie că profesorii care au propus teme de lecție incorect formulate nu sunt cadre didactice bune. Disciplina educație fizică este o disciplină practică și nu se operează cu conținuturi teoretice la fiecare lecție. Acești profesori pot fi iubiți de copii și apreciați de colegi și părinți, dar, pentru că nu își reîmprospătează cunoștințele teoretice fac greșeli în privința modului cum se formulează corect temele de lecție.
Bibliografie și resurse web
1. Cârstea Gh. (1999) Metodica educaţiei fizice şcolare, Bucureşti, A.N.E.F.S.
2. DRAGNEA, A. (coord.), 2006. Educație fizică și sport – teorie și didactică. Editura FEST, București
3. Anexa la Ordinul ministrului educației nr. 6.218/2022 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2023—2024, Monitorul Oficial al României, luni 14 noiembrie 2022
4. Site-urile inspectoratelor școlare județene
* * *
Claudiu Conțiu este profesor metodist al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.