Alternative la procesul clasic de predare-învățare-evaluare

Contextul actual, care durează din păcate de peste un an de zile, ne constrânge și  totodată ne provoacă să identificăm noi moduri prin care, noi dascălii,  să ne atingem obiectivele. În istoria modernă,  această situație  curentă este una fără precedent,  motiv pentru care nu există, deocamdată, un răspuns predefinit sau o soluție testată și verificată. După cum se știe, nicio țară nu a fost nevoită să elimine complet interacțiunea față în față cu elevii și să realizeze, strict, învățarea la distanță permanent.

Putem  privi această schimbare accelerată, pe care o trăim mai degrabă ca o oportunitate, decât ca o povară. În calitate de cadre didactice, avem puterea de a inova și de a aduce plusvaloare și transformare în sistemul  educațional. Eforturile noastre din prezent sunt o investiție pentru viitor, unul mai bun și mai propice pentru elevii noștri.

Având această perspectivă în minte vă invit, ca împreună, să discutăm despre conceptul de „blended-learning”, încercând să ne debarasăm pentru moment de structura clasică a procesului de predare-învățare-evaluare . Abordarea mixtă care combină învățarea la școală cu învățământul la distanță, inclusiv învățarea online,  este înțeleasă ca o învățare hibridă, un model flexibil care permite ca învățarea să progreseze fără a fi nevoie ca elevii și cadrele didactice să fie tot timpul în același spațiu fizic- conform Comisiei Europene.

Învățarea hibridă (blended-learning)  pune sub semnul întrebării abordările vechi și invită la o regândire a metodelor și tehnicilor prin care se ating obiectivele de învățare și se dezvoltă competențele.

Deși la o primă vedere poate părea haotică și deloc structurată, învățarea hibridă oferă cadrului didactic libertatea de a personaliza învățarea în conformitate cu profilul fiecărui elev și de a o organiza în concordanță cu situația comunității. Blended-learning-ul (învățarea hibridă) prezintă o serie de beneficii, dacă este pus în practică cu succes, printre ele numărându-se :

  • Elevii participă activ, nu mai sunt doar receptori pasivi de informații.
  • Profesorii  pot individualiza învățarea în funcție de progresul elevului.
  • Elevii dezvoltă una din cele opt competențe naționale -competența de a „învăța să înveți”, îmbunătățind capacitatea de a fi autodidacți, crescându-le astfel  autonomia și motivația;
  • Dezvoltarea competențelor digitale.
  • Elevii au posibilitatea de a relua explicațiile (ex. în situația explicațiilor înregistrate video de către cadrele didactice).
  • Elevii pot accesa o varietate mai mare de resurse pentru o temă data-combinarea a mai multe metode de instruire are, de regulă, un efect pozitiv asupra învățării.
  • Feedbackul este imediat (ex. ora online poate include momente de testare a cunoștințelor pentru creșterea interactivității).
  • Timpul petrecut față în față se axează pe aspectele esențiale.
  • Părinții sunt mai conștienți și mai implicați.

Dincolo de discuțiile despre funcționalitățile anumitor softuri sau resurse oferite de anume platforme, ceea ce contează cu adevărat pentru procesul educațional este felul în noi, cadrele didactice, alegem să interacționăm cu elevii, să selectăm materialele curriculare, să organizăm  învățarea și să utilizăm strategiile de comunicare. Trebuie să învățăm, și noi, să nu ne  temem sau să nu ne blocăm atunci când vine vorba de tehnologie, ci să înțelegem și să acceptăm că  ea reprezintă un simplu instrument care facilitează un proces pe care avem puterea de a-l crea, dezvolta și duce la bun sfârșit împreună cu elevii noștri.

Profilul de învățare al elevilor noștri s-a schimbat, odată cu timpurile actuale. Felul în care copiii percep lumea s-a schimbat odată cu  accesul la dispozitive de la vârste din ce  în ce mai fragede. Din păcate, tehnologia este folosită de către tineri cu precădere pentru comunicare, socializare sau divertisment și mai puțin pentru învățare în termeni clasici- toți acești factori ajută la îndeplinirea sarcinilor multiple și determină o învățare activă, joacă și recompense imediate, o viteză sporită de interacțiune, o preferință a tinerilor pentru imagini. Va fi de mare ajutor în dezvoltarea de activități și resurse cât mai potrivite pentru ei  înțelegerea tuturor acestor așteptări pe care copiii le au, în mod implicit, de la mediul online.

Cu toate acestea, tehnologia  nu va înlocui educația convențională, învățarea online fiind  eficientă ca o completare mai degrabă decât ca alternativă la educația clasică, în cazul copiilor,  existând limitări în privința abilităților sociale, relaționale sau emoționale ce pot fi dezvoltate în rândul copiilor, în special al celor de vârste mici. De aceea, este important să creăm, în jurul elevilor, comunități ce pot susține sau compensa perioadele de criză în care interacțiunea față în față este limitată, colaborând și cu familia foarte mult în această perioadă.

Este foarte  important ca procesul educațional să continue, având în vedere în mod deosebit copiii care se află deja în situații vulnerabile, dar este important să reținem că învățarea nu se petrece doar la școală. Copiii  învață și prin descoperire ori interacțiune cu ceilalți, indiferent că ne referim la membri ai familiei, prieteni sau, mai larg, la comunitate. De aceea trebui să încurajăm părinții să fie implicați în procesul educațional și să ne  îndrumăm elevii să exploreze și să folosească momentele obișnuite pentru a aprofunda ceea ce învață, fie că sunt noțiuni de matematică, geografie, biologie ori fizică.

Privind situația actuală, cu cât ne vom familiariza mai repede cu astfel de metode, cu atât vom fi mai pregătiți să gestionăm cu succes provocările ce vor apărea, probabilitatea ca în viitor să fim nevoiți să implementăm sisteme alternative de învățare fiind destul de mare. O astfel de tranziție treptată către folosirea tehnologiei poate fi benefică pentru momentele ce necesită predare exclusiv online.

Pedagogia este cheia!

Bibliografie selectivă
1. Blended learning in school education – guidelines for the start of the academic year 2020/21, European Commision (2020).
2 .Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate, O., Pânișoară I.-O., Educația digitală, Polirom (2020).
3. Persistent Fear and Anxiety Can Affect Young Children’s Learning and Development: Working Paper No. 9, National Scientific Council on the Developing Child (2010)

 

prof. Alina-Ștefania Lazăr

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/alina.lazar2

Articole asemănătoare