Organizarea activităţilor extraşcolare la disciplina Geografie conduce la o mai bună stăpânire a noţiunilor geografice, elevii având oportunitatea de a-și îmbunătăți rezultatele și de a-și forma propria personalitate într-un cadru plăcut și motivant. Din experiența didactică, în cazul elevilor care s-au implicat în activitățile extrașcolare, aceștia au manifestat mai mult interes implicându-se activ în cadrul orelor de geografie, iar rezultatele evaluărilor au fost bune și foarte bune atât la disciplina Geografie, cât și la examenul de bacalaureat.
Activitățile extrașcolare sunt organizate după orele de curs în școală sau în afara școlii de către profesor care propune elevilor teme interesante pentru a le stimula curiozitatea și motivația. Etapele organizării unei activități extrașcolare sunt pregătirea, desfășurarea activității și evaluarea acesteia.
1. Pregătirea
- Se stabilește scopul şi obiectivele activității;
- Se anunță dorința organizării activității directorului școlii și se depune la secretariatul școlii o cerere pentru acordul acesteia;
- Se decide împreună cu elevii traseul și obiectivele în funcție de activitatea extrașcolară aleasă, pregătirea fizică ,vârsta elevilor și de anotimp;
- Se întocmește dosarul activității care trebuie să cuprindă: plan de deplasare, cererea de aprobare către direcțiune, programul activității, tabelul nominal cu elevii participanți, procesul verbal întocmit cu ocazia efectuării instructajului privind normele de conduită ce trebuie respectate pe parcursul activității, regulamentul activității și acordul părintelui;
2. Desfășurarea activității
- Profesorul organizator va avea asupra lui dosarul activității aprobat de Directorul Unității Școlare și de Inspectoratul Școlar Județean;
- Se adună elevii la ora și locul menționat de către profesorul organizator;
- Se verifică nominal prezența elevilor;
- Se organizează activitatea, se reamintesc regulile, responsabilitățile și sarcinile de învățare elevilor;
3. Evaluarea constă în prezentarea rezultatelor și concluziilor activității de către elevi. Aceasta se poate realiza prin:
- Fișa de tip feedback
- Povestea mea
- Analiza SWOT
- Organizarea unei expoziții cu fotografiile realizate pe parcursul activității
- Șezătoare geografică.
Tipuri de activități extrașcolare specifice geografiei
Drumeția este o deplasare care poate dura cel mult o zi ,organizată pe distanțe mici, fără mijloc de transport, după orele de curs, la sfârșit de săptămână sau în vacanțe și care are ca scop explorarea mediului înconjurător, observarea obiectivelor naturale (forme de relief, râuri, lacuri, elemente de vegetație, elemente de floră, peșteri etc.) sau obiectivelor antropice (cetăți, castele, palate etc) dintr-un spațiu.
Excursia este o călătorie cu o durată de 1-3 zile, organizată cu un mijloc de transport în afara localității în cursul unei zile, la sfârșit de săptămână sau în vacanțe și care are ca scop recreerea, studierea, observarea mediului înconjurător.
Tabăra școlară se organizează în special în vacanțe, pe o anumită perioadă de timp, într-un spațiu cu cazare, iar elevii se pot relaxa și pot desfășura diverse activități geografice.
Expediția geografică este o deplasare cu o durată de 10-14 zile unde sunt cercetate și studiate de către elevi fenomene sau obiective naturale și antropice dintr-un spațiu.
Vizita geografică este o deplasare scurtă de cel mult o zi, organizată după orele de curs sau la sfârșit de săptămână și care are ca scop vizitarea unei ferme, localități, planetariu, observator astronomic, grădini botanice, grădini zoologice, stație meteorologică, stație de tratare a apei etc. În cadrul vizitei elevii observă, analizează, prelucrează informațiile și le prezintă în cadrul orelor de geografie.
Orientarea turistică este o activitate în care elevii își pot dezvolta abilități de orientare în spațiu, pot învăța să utilizeze instrumente de orientare, să realizeze harta unui traseu turistic sau să parcurgă un traseu turistic după hartă.
Vizionarea de filme documentare are loc în sălile de clasă sau cinematografe și are ca scop vizionarea filmelor de către elevi pentru cunoașterea unui obiectiv/ fenomen natural sau antropic.
Activitățile în muzee sunt organizate după ore sau la sfârșitul săptămânii de către profesor sau de către specialiștii din muzee cu scopul de a afla informații despre istorie, artă, ecologie, geologie, de a studia anumite exponate sau de a petrece în mod plăcut timpul liber etc.
Activitățile ecologice și de protecția mediului (întreținerea spațiilor verzi ale școlii,ecologizarea spațiului din curtea școlii și împrejurimi,colectarea selectivă a deșeurilor,plantarea de puieți,realizarea de decorațiuni din materiale reciclabile,economisirea apei etc.) pot fi efectuate după orele de curs sau la sfârșit de săptămână cu ocazia unor evenimente importante: Ziua Curățeniei, Ziua Reciclării, Ziua Mediului, Ziua Pământului, Ziua Pădurii, Ziua Apei etc. Rolul acestor activități constă în creșterea gradului de conștientizare al elevilor asupra importanței ocrotirii mediului înconjurător .
Activitățile virtuale au loc în sala de clasă dotată cu laptop, videoproiector sau în laboratorul de TIC dotat cu calculatoare în rețea, după orele de curs și au ca scop vizitarea unui muzeu, oraș, rezervație sau grădină zoologică din lume, vizionarea unor hărți tematice, navigarea pe bolta cerească etc. cu ajutorul aplicațiilor și instrumentelor digitale: Google Maps, Google Earth, Stellarium, Mapmaker National Geographic, Explore.org etc. Aceste activități pot fi organizate pe parcursul anului școlar, dar și în săptămâna „Școala Altfel”.
În concluzie, activitățile extrașcolare sunt un sprijin pentru activitatea didactică, o metodă modernă alternativă de predare-învățare-evaluare plăcută, inovatoare și educativă a Geografiei care garantează succesul și o experiență nouă pentru fiecare elev .
Bibliografie
Maria Eliza Dulamă, Serafima Roșcovan (2007). Didactica geografiei, Editura ”BONS OFFICES” S.R.L.