Lucrarea prezintă practicile de educație extracurriculară, identificate la nivelul învățământului preșcolar, paleta activităţilor extracurriculare; scopul/impactul activităţilor extracurriculare; resursele necesare desfășurării activităților extracurriculare. Pe baza practicilor identificate sunt sugerate recomandări de desfășurare a activităților extracurriculare, în acord cu principiile învățării la vârsta preșcolară și cu finalitățile educației extrașcolare.
1. Educația extrașcolară
Educația extrașcolară reprezintă o preocupare constantă a politicilor educaționale, o practică înstatornicită a educatoarelor și învățătoarelor, o atribuție a fișei postului și un criteriu de evaluare a activității profesionale a tuturor cadrelor didactice.
În Legea Învățământului Preuniversitar 198 din 2023, se precizează:
Art. 29. (1) Beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar au dreptul de a participa la activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, de unităţile de educaţie extraşcolară, de unităţile de învăţământ preuniversitar şi de alţi parteneri ai acestora.
În România, legislația din domeniul educației stipulează dreptul preșcolarilor și elevilor de a participa la activități extrașcolare. Acest drept atrage responsabilitatea Ministerului Educației de a asigura cadrul instituțional (rețeaua de unități de educație extrașcolară) și cadrul procedural: regulamentele, metodologiile de organizare a educației extrașcolare.
Activitățile extrașcolare sunt destinate preșcolarilor și elevilor cuprinși în sistemul național de învățământ. Vârsta de debut pentru participarea la activitățile extrașcolare este vârsta preșcolară.
Activitățile extrașcolare sunt activitățile educaționale organizate în afara programului școlar, de către unități/instituții acreditate/autorizate de Ministerul Educației, precum:
a. unităţile de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ: palatele şi cluburile copiilor, cluburile sportive şcolare și centrele de excelență;
b. unitățile de învățământ preuniversitar (grădinițele și școlile);
c. organizaţiile publice sau private specializate în educație, precum: bazele sportive, turistice şi centrele de agrement, muzeele şi galeriile de artă, centrele comunitare, centrele de tineret, grădinile botanice, parcurile naţionale, bibliotecile etc.
Art. 29. (8) Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţi educaţionale extraşcolare realizate de organizaţii publice sau private din afara sistemului naţional de învăţământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unităţile de învăţământ preuniversitar sau cu unităţile de educaţie extraşcolară (Legea Învățământului Preuniversitar 198 din 2023).
În sfera educației extrașcolare includem și activitățile extrașcolare organizate de unitățile de învățământ preuniversitar (grădinițele și școlile) – denumite activități extracurriculare.
În documentele educaționale se utilizează atât conceptul extrașcolar, cu referire la activitățile desfășurate în afara programului școlar; cât și conceptul extracurricular, subliniind importanța abordării de teme/conținuturi în afara curriculumului școlar (a planului de învățământ și a programei școlare).
Art 97 (1) Educația extrașcolară cuprinde ansamblul activităților educaționale organizate în afara programului școlar, în incinta unităților de învățământ sau în afara acestora.
Articolul 98 (1) Activitatea educativă extrașcolară din unitățile de învățământ se desfășoară în afara orelor de curs (ROFUIP, 2024).
2. Practicile de educație extrașcolară/ extracurriculară specifice învățământului preșcolar
Activitățile desfășurate în grădiniță sunt activități de învățare, în sensul activităților educaționale (în care se învață). Pe parcursul unui an școlar, educatoarea desfășoară următoarele categorii de activități de învățare:
a) activitățile de învățare incluse în planul cadru pentru educația timpurie: jocurile și activitățile liber-alese, activităţile pentru dezvoltarea personală (rutinele, tranzițiile, activitățile opționale), activitățile pe domenii experiențiale (Educarea limbajului, Activităţile matematice, Cunoaşterea mediului, Educaţia pentru societate, Activităţile practice şi elementele de activitate casnică, Educaţia plastică, Educaţia muzicală, Educaţia fizică);
b) activitățile de învățare desfășurate în „Săptămâna altfel” și „Săptămâna verde”;
c) activitățile extrașcolare.
În Curriculumul pentru educația timpurie (2019), identificăm două precizări referitoare la activitățile extrașcolare:
- activitățile extrașcolare sunt incluse în categoria activităților de dezvoltare personală;
- activitățile extrașcolare se vor planifica și desfășura lunar, cu participarea părinților și a altor parteneri educaționali din comunitate.
Proiectarea, realizarea, evaluarea și diseminarea activităților extrașcolare/extracurriculare reprezintă o atribuție a fișei postului, precum și un criteriu de evaluare a activității profesionale a tuturor cadrelor didactice (OME nr. 3189/2021).
Paleta activităţilor extracurriculare
În ROFUIP 2024, se precizează:
Art 99 (1) Activităţile educaţionale extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, ştiinţifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educaţie rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate şi alte categorii specifice.
(2) Activităţile educaționale extraşcolare se pot desfășura sub formă de proiecte şi programe
educative, concursuri, festivaluri, expoziţii, campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, tabere şi caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite, ateliere deschise etc
Care sunt activităţile extracurriculare pe care le-ați desfășurat în ultimul an școlar?
În mediul urban, cele mai des întâlnite activităţi extracurriculare sunt serbările şcolare, activităţile de protecţia mediului și vizionările de filme/piese de teatru; cele mai rar întâlnite sunt taberele, drumețiile și excursiile. În mediul rural, cele mai des întâlnite activităţi extracurriculare sunt serbările şcolare, drumețiile și expozițiile; cele mai rar întâlnite sunt taberele și competițiile sportive.
La nivelul Grădiniței Riki-Priki, paleta activităților desfășurate are o distribuție mai uniformă; se acordă aceeași importanță activităților de protecția mediului, vizionărilor de filme/piese de teatru, activităților de voluntariat, expozițiilor, activităților de educație pentru sănătate, spectacolelor de teatru, muzică, circ.
Practica ne arată că, la nivel național, cele mai des întâlnite activităţi extracurriculare sunt serbările şcolare, activităţile de protecţie a mediului și vizionările de filme/piese de teatru. Cele mai rar întâlnite sunt excursiile și taberele. Vârsta fragedă a copiilor și lipsa resurselor impun anumite limite în organizarea tuturor categoriilor de activități extracurriculare. O dată cu creșterea vârstei, se recomandă o diversificare graduală a paletei de activități extrașcolare.
Scopul și impactul activităţilor extrașcolare
Care este scopul activităţilor extrașcolare? În ROFUIP 2024 se precizează:
Articolul 97(1) Educația extrașcolară se centrează pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a beneficiarilor primari, în vederea integrării și participării lor active în societate.
Activităţile extrașcolare au impact pozitiv în:
- dezvoltarea socio-emoțională și cognitivă a copiilor;
- promovarea imaginii instituției școlare în comunitate;
- formarea de parteneriate cu părinții;
- formarea de parteneriate cu instituții din comunitate;
- formarea şi întărirea culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ;
- remedierea unor probleme comportamentale ale copiilor.
La nivel național, 90% dintre educatoare consideră că principalul scop pe care îl au activităţile extrașcolare este dezvoltarea socio-emoțională și cognitivă a copiilor. Alte scopuri, în ordinea importanței, sunt: promovarea imaginii instituției școlare în comunitate; formarea de parteneriate cu părinții; formarea de parteneriate cu instituții din comunitate, formarea şi întărirea culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ și remedierea unor probleme comportamentale ale copiilor.
În Grădinița Riki-Priki, principalul scop pe care îl au activităţile extrașcolare este formarea de parteneriate cu instituțiile din comunitate. Aceeași importanță este acordată pentru: dezvoltarea socio-emoțională și cognitivă a copiilor, promovarea imaginii instituției școlare în comunitate; formarea de parteneriate cu părinții.
O grădiniță este ofertantă și aleasă de către părinți și pentru activitățile extrașcolare; acestea fiind prilej de promovare a imaginii instituției în comunitate.
Activitățile extrașcolare se desfășoară lunar cu participarea părinților și a altor parteneri educaționali din comunitate. Peste 60% dintre educatoare apreciază scopul activităților extrașcolare pentru formarea de parteneriate cu părinții și cu instituțiile din comunitate. Educatoarele din mediul urban au încheiat parteneriate cu pompierii, poliţia, alte şcoli şi grădiniţe, biblioteca, biserica, teatre, muzee, instituții locale și agenții județene, fundații, asociații, azile de bătrâni şi casele de copii, supermarket-uri etc. Parteneriatele încheiate de educatoarele din mediul rural au fost cu biserica, poliţia, primării şi consilii locale, alte şcoli şi grădiniţe. În mediul rural există situații în care educatoarele nu au încheiate parteneriate.
Resursele necesare în desfășurarea activităților extracurriculare
Care sunt principalele surse de finanțare a activităților extracurriculare? La nivel național, principala sursă de finanțare a activităților extrașcolare din învățământul preșcolar o reprezintă părinții. De asemenea, peste 60% dintre educatoare afirmă că participă la finanțarea activităților extracurriculare. Un aport redus de finanțare este din sponsorizări.
În Grădinița Riki-Priki, principala sursă de finanțare a activităților extrașcolare o reprezintă sponsorizările.
Se recomandă sesiuni de informare a educatoarelor și părinților cu privire la modalitățile de a atrage sponsorizări pentru desfășurarea activităților extrașcolare.
Articolul 169 (1) Consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali din unitatea de învățământ poate face demersuri privind atragerea de resurse financiare, care vor fi gestionate de către unitatea de învățământ, constând în contribuții, donații, sponsorizări etc. din partea unor persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate care vor fi utilizate pentru (…) c) sprijinirea financiară a unor activități extrașcolare.
Bibliografie
Jucan, D., & Ungurășan, D. (2023). Extracurricular Activities Theoretical and Practical Approaches for Primary and Preschool Cycles. In I. Albulescu, & C. Stan (Eds.), Education, Reflection, Development – ERD 2022, vol 6. European Proceedings of Educational Sciences (pp. 203-213). European Publisher. doi.org/10.15405/epes.23056.19
*** Curriculumului pentru educația timpurie. aprobat de Ministerul Educației, prin OMEN nr. 4.694/02.08.2019.
***Legea învățământului preuniversitar 198/2023. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 613.
***OME nr. 4247/2020 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic şi didactic auxiliar, aprobată prin OMECTS nr. 6143/2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 413 din 19.05.2020.
***OME nr. 3189/2021 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.143/2011, Monitorul Oficial, Partea I nr. 136 din 10 februarie 2021.
***Ministerul Educației, OME nr. 5726/6.08.2024 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităților de învăţământ preuniversitar Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 795 din 12 august 2024.