Educația non-formală cuprinde totalitatea acțiunilor organizate în mod sistematic, dar în afara sistemului formal al educației fiind considerată complementară cu educația formală sub aspectul finalităților conținutului și a modalităților concrete de realizare. Conținutul, metodele și instrumentele de lucru sunt diferențiate în funcție de capacitățile și interesele participanților. Educația non-formală este variată, flexibilă, opțională și facultativă și este destinată atât copiilor cât și adulților.
Jocul didactic, ca metodă non-formală, urmărește un scop bine determinat, presupune o situație de joc, anumite condiții, reguli. Ele au menirea de a plasa copilul în lumea cunoștințelor, de a-l înarma cu deprinderi pentru a putea opera cu cuvântul. Prin intermediul jocului obișnuim copilul să gândească independent, să aplice cunoștințele acumulate preventiv în diferite situații de învățare. Ele vin să altoiască copilului cele mai frumoase calități intelectuale, morale, estetice. Acestea au influență și asupra emoțiilor copilului, devenind mai dinamici, ingenioși, încrezători în forțele proprii, le dezvoltă reflexivitatea, autocunoașterea și autoevaluarea propriului demers cognitiv, a propriilor acțiuni și operații realizate.
Beneficii pentru elevi
- apar schimbări pozitive în comportamentul elevilor;
- își îmbunătățesc rezultatele la învățătură;
- învață să-și exprime emoțiile într-un mod bazat pe respect;
- își dezvoltă empatia;
- își dezvoltă intuiția și capacitatea de a face alegeri;
- crește capacitatea de adaptare la orice situație;
- le stimulează creativitatea și imaginația;
- își sporesc încrederea în sine și în ceilalți;
- învață să coopereze și să lucreze în echipă;
- învață să comunice nonviolent și asertiv;
- își gestionează mai ușor stresul și emoțiile negative.
Beneficii pentru profesori
- devine eficient și eficace;
- este văzut ca un model de către elevii săi;
- sedimentează cunoștințele teoretice;
- își crește empatia, toleranța și răbdarea cu colegii, elevii și membrii familiei;
- reduce stresul apărut în timpul orelor;
- devine mai iubitor și mai plin de compasiune;
- are parte de elevi implicați care dezvoltă valori pozitive;
- își îmbunătățește relația cu elevii;
- se concentrează pe susținerea de activități dinamice și interactive.
Voi prezenta câteva exemple de activități și tehnici non-formale însușite la cursul Erasmus+ Modele educaționale europene pentru favorizarea progresului școlar (2019-1-RO01-KA101-062468), pe care le-am aplicat la clasă.
Oul de cristal
OBIECTIVE:
– favorizarea comunicării în echipă pentru identificarea unor soluții de rezolvare a problemelor;
– implicarea activă a fiecărui membru în realizarea sarcinilor grupului;
– evaluarea impactului procesului de comunicare în alocarea și realizarea sarcinilor;
– identificarea avantajelor comunicării și cooperării în grup.
PARTICIPANȚI:
• Grupuri de 4 – 5 elevi
TIMP:
– 20 minute
MATERIALE NECESARE:
– 1 ou crud, 3 foi A4, 4 paie de băut și 2 bucățele de bandă adezivă, foarfec/fiecare grup
LOC DE DESFĂȘURARE:
– Este de preferat ca activitatea să se desfășoare în aer liber pentru a avea mai mult spațiu liber între grupuri, dar se poate desfășura și sala de clasă.
DESCRIERE:
– După formarea grupurilor, se împart materialele și se prezintă sarcina de lucru: membrii fiecărui grup vor trebui să creeze o metodă prin care, cu materialele primite, să protejeze oul, astfel încât la aruncarea lui de la o înălțime relativ mare să nu se spargă. Timpul activității este de 20 minute.
– Vor câștiga echipele care s-au încadrat în timp și al căror ou nu se va sparge.
– La expirarea timpului se vor acorda încă 5 minute în care se va testa strategia fiecărei echipe.
– Debriefing-ul ( procesul de reflecție asupra experiențelor activității): sentimente, analizare, evaluare, decizii personale.
CONCLUZII:
– Elevii învață cât este important ca membrii unui grup să coopereze. Fiecare trebuie să-și expună propria părere, dar și să accepțe părerile celorlalți, apoi, împreună să identifice cea mai bună soluție pentru rezolvarea sarcinii primite.
– În cazul în care o echipă sau mai multe pierd, nu trebuie să caute vinovați, ci să identifice greșelile făcute și să găseascvă soluții pentru a nu le mai repeta.
Numele meu
OBIECTIVE:
– completarea un acrostih cu numele folosind date de identificare, calități/ defecte;
– aflarea printr-un mod interactiv a unor lucruri noi despre colegi/elevi;
– identificarea asemănărilor și deosebirilor între persoane;
– descrierea colegilor de clasă printr-un cuvânt sau printr-o expresie/ propoziție..
PARTICIPANȚI:
• Toată clasa
TIMP:
– 30 minute
MATERIALE NECESARE:
– Post-it-uri, culori/carioci, foi A4
LOC DE DESFĂȘURARE:
– În sala de clasă.
DESCRIERE:
– Profesorul scrie pe tablă prenumele său sub formă de acrostih prin care definește trăsături sau lucruri despre sine. Prezintă clasei acrostihul, sub forma:
”Bună! Eu sunt CATALINA. C vine de la corectitudine care este unul din principiile mele, A de la Alexandru Donici, strada pe care locuiesc, T de la toamnă, anotimpul în care m-am născut, A de la ajutorul pe care-l ofer oricând celor care au nevoie, L de la liniștea pe care o caut după o zi solicitantă, I reprezintă iubirea pentru copii, N – naivă, așa cum se întâmplă să fiu uneori și A de la ascultătoare deoarece îmi place să-i ascult dar și să vorbesc cu cei din jur.”
– Se Împart materialele de lucru și se prezintă sarcina de lucru: Toți copiii vor completa pe post-it-ul primit un acrostih cu numele lor.
– Fiecare va împărtăși grupului propriul acrostih.
– Pe spatele fiecărui copil se prinde o foaie A4 pe care toți ceilalți colegi vor trebui să îi descrie printr-un cuvânt sau printr-o expresie/ propoziție.
– Fiecare își va citi descrierile colegilor.
– Debriefing-ul ( procesul de reflecție asupra experiențelor activității): sentimente, analizare, evaluare, decizii personale.
CONCLUZII:
– Activitatea ajută la crearea unor conexiuni, elevii află lucruri relevante despre colegii lor și identifică asemănări și deosebiri între ei.
Spune repede și bine!
OBIECTIVE:
– recapitularea cunoștințelor într-o manieră jucăușă;
– utilizarea comunicării nonverbale prin jocuri;
– identificarea unor modalități de încurajare și apreciere a elevilor;
– stabilirea unui suport moral și emoțional prin intermediul activităților incluzive.
PARTICIPANȚI:
• Toată clasa
TIMP:
– 10 minute
MATERIALE NECESARE:
– Nu sunt necesare materiale auxiliare
LOC DE DESFĂȘURARE:
– În sala de clasă/ în curtea școlii.
DESCRIERE:
– Acest joc poate fi folosit pentru a realiza feedback-ul unei lecții sau pentru a recapitula cunoștințele învățare într-o lecție anterioară.
– Elevii sunt așezați în cerc la distanță de 2 brațe.
– În funcție de tema lecției, la semnalul profesorului un elev începe jocul spunând un cuvânt/ un vers/ o propoziție. Copilul din dreapta spune repede un alt cuvânt/ vers/propoziție. Dacă răspunsul este corect toți elevii se deplasează un pas la dreapta lor, prin săritură. Dacă un elev greșește sau nu răspunde imediat, nu este eliminat din joc, ci toți elevii imită un gest stabilit la începutul jocului.
– Jocul continuă de mai multe ori, astfel încât toți jucătorii să aibă cel puțin un răspuns corect.
– Debriefing-ul ( procesul de reflecție asupra experiențelor activității): sentimente, analizare, evaluare, decizii personale.
CONCLUZII:
– Prin intermediul acestui joc se poate face recapitularea cunoștințelor într-un mod dinamic și creativ în care sunt antrenați toți elevii.
– Utilizarea comunicării non-verbale, mai ales atunci când greșesc, nu are un impact atât de mare asupra elevilor timizi sau cu un ritm mai lent de învățare și duce la creșterea stimei de sine și a motivației pentru învățare.
Indiferent de materia predată, jocul este o metodă creativă, dinamică, ușor de implementat pentru dezvoltarea inteligenței, emoțiilor, precum și a personalității elevilor.