Articolul vizează o posibilă abordare a activităților cu conținut matematic la grădiniță, utilizând învățarea experiențială, cu recurs la teorie: 1. Învățare experiențială – delimitări conceptuale; 2. Rolul, locul și modalități de realizare a activităților matematice în grădiniță; 3. Exemple de activități matematice în învățarea experiențială.
1. Învățare experiențială – delimitări conceptuale
Învățarea experiențială este folosită uneori ca sinonim pentru educația experiențială, totuși aceasta din urmă cuprinde un spectru mai larg al educației, vizează: relația educator – copil; structura și obiectivele educației.
Învățarea experiențială este :
- învățarea ca proces individual;
- învățarea care are loc în urma reflecției asupra a ceea ce se face;
- în contradicție cu învățarea „pe de rost” sau învățarea didactică.
Învățarea experiențială este echivalentă cu:
- învățare prin acțiune/learning through action;
- învățare prin practică/learning by doing;
- învățare prin descoperire și explorare/learning through discovery and exploration;
- învățare prin experiență/ learning through experience.
Diferenţa dintre învăţarea clasică şi învățarea experiențială este următoarea:
- În teoriile clasice ale educaţiei, elevii/preșcolarii sunt receptori pasivi de informaţie.
- În teoria educaţiei experienţiale, elevii/preșcolarii sunt părți active în învăţare
Conform lui Illeris, Knud, 2014, tradițional, învățarea era achiziție de cunoștințe și deprinderi, astăzi, învățarea include și dimensiunile: emoționale; sociale și societale. Există două tipuri de învăţare:
- Cognitivă – cunoaștere academică, lipsită de sens pe termen lung;
- Experienţială – încărcată de semnificație, achiziționare și aplicare imediată a cunoașterii.
Învățarea experiențială integrează atât sfera cognitivă, cât și cea emoțională.
- propune modele prin care individul reușește să învețe lucruri noi și să se adapteze creativ și armonios la mediu;
- învățarea experiențială oferă indivizilor capacitatea de flexibilitate în procesul de învățare, ca mecanism adaptativ la mediu;
- învățarea experiențială determină o învățare eficientă deoarece se poate învăța:
- din propria noastră experiență;
- din propriile noastre: greșeli; consecințe; realizări;
- experimentând/făcând (se dobândesc aptitudini și competențe).
- în învățarea experiențială, indivizii intră în mod diferit și la momente diferite:
- cel axat pe experiențe concrete, va începe cu experiența concretă;
- cel axat pe gândirea analitică, va începe prin conceptualizare abstractă.
- în învățarea experiențială indivizii (profesorul/elevul) experimentează roluri specifice:
- ca actor – trăiește, simte, experimentează liber;
- ca spectator – observă, învață să privească un fenomen din perspective diferite, gândește creator/evaluator
- în învățarea experiențială, relaţia dintre profesor şi elev presupune:
- congruență între cuvinte și comportament;
- disponibilitatea de a vorbi despre propriile experiențe;
- respectul față de elevi.
- învățarea experiențială – ce constituie o alternativă la învățarea tradițională – răspunde cu succes curiozității specifice vârstei preșcolare, antrenând toate simțurile copiilor.
2. Rolul, locul și modalități de realizare a activităților matematice în grădiniță
Conţinuturile specifice activităţii din grădiniţă sunt stabilite pe cele cinci domenii experiențiale. Aceste domeniile experienţiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (cf.L.Vlăsceanu) care transced graniţele dintre discipline şi care, în contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoţional, domeniul cognitiv. Din domeniul științe fac parte și activitățile matematice. Rolul activităţilor matematice în grădiniţă este de a iniţia copilul în procesul de matematizare, pentru a asigura înţelegerea unor modele uzuale ale realităţii, având ca ipoteză de lucru specificul formării reprezentărilor matematice pe nivele de vârstă. Procesul de matematizare trebuie conceput ca o succesiune de activităţi – observare, deducere, concretizare, abstractizare – fiecare conducând la un anumit rezultat. Pentru ca să atingem obiectivele aferente activităților matematice desfășurate în grădiniță, nouă, educatoarelor ne revin următoarele sarcini:
- să operăm cu strategii specifice predării-învăţării noţiunii de număr natural si a operaţiilor de adunare şi scădere cu numere naturale în concentrul 0-10;
- să proiectăm activităţi matematice, din perspectiva formării unor comportamente, abilităţi, deprinderi, priceperi şi capacităţi la preşcolari;
- să proiectăm activităţi didactice centrate pe joc didactic matematic;
- să utilizăm eficient materiale didactice variate, pentru predarea noţiunilor matematice;
- să proiectăm şi să aplicăm probe de evaluare pentru activităţile matematice, prin care să urmărim atingerea obiectivelor operaționale propuse;
- să utilizăm un limbaj matematic specific – printr-o exprimare corectă, coerentă şi logică – atât oral, cât şi în scris.
Obiectivele activităților matematice surprind o succesiune a treptelor de învăţare în domeniul cognitiv, motiv pentru care în organizarea învăţării matematicii – la nivelul preșcolar- trebuie să ţinem cont de implicaţiile pe care Piaget le atribuie dezvoltării stadiale. În felul acesta, trebuie ca:
- achiziţia conceptului de număr să fie ulterioară achiziţiei noţiunii de mulţime;
- în succesiunea temelor ce pregătesc numărul , să existe o ordine logică (grupare, clasificare, ordonare, seriere, punere în perechi, conservare, număr).
În procesul de formare a reprezentărilor matematice, a însuşirii unor cunoştinţe matematice şi a dezvoltării capacităţilor intelectuale ale preşcolarilor, rolul conducător îl au activităţile comune, cu întreaga grupă de copii. Aceste activităţi comune cu conţinut matematic se întâlnesc, în practica grădiniţelor, sub trei forme:
a) exerciţii cu material individual;
b) jocuri didactice matematice (cu material individual sau colectiv);
c) jocuri logico-matematice (cu trusa Diènes, sau cu trusele Logi).
Activităţile desfăşurate sub formă de exerciţii cu material individual sunt activităţi de predare și de repetare a sarcinilor urmărite, care se organizează cu scopul de consolidare a cunoştinţelor şi deprinderilor care au constituit conţinutul activităţilor de predare. Activităţile desfăşurate sub formă de jocuri didactice sunt activităţi de verificare a cunoştinţelor şi deprinderilor şi se organizează periodic, după etapele în care s-au parcurs anumite sarcini din programă. Jocurile logico-matematice reprezintă o continuare firească a jocurilor didactice, desfăşurate pe baza mulţimilor de obiecte concrete, valorificând, pe plan superior, toate achiziţiile dobândite în cadrul acestora. Ele contribuie la realizarea proceselor de abstractizare şi generalizare a cunoştinţelor şi, pe această bază, la o mai reală apropiere a copiilor de primele noţiuni matematice menite să le faciliteze înţelegerea noţiunii de număr şi a operaţiilor cu numere care se vor studia în şcoală. Pentru jocul logic se utilizează:
1. Trusa Diènes – formată din 48 de piese , cu patru atribute: mărime cu 2 valori: mare, mic; culoare cu 3 valori: roşu, galben, albastru; formă cu 4 valori: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc; grosime cu 2 valori: gros, subţire. Se utilizează:
- 12 piese la grupa mică : – formă (cerc, pătrat);
- 36 piese la grupa mijlocie: – formă (cerc, pătrat, triunghi);
- 48 piese la grupa mare: – formă (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi)
2. Logi I – trusă ce cuprinde figuri geometrice – total 24 de piese – deosebită de trusa Diènes prin absența atributului grosime(lipsesc piesele groase);
3. Logi II – cuprinde în plus, faţă de trusa Logi I, forma de oval.
Realizarea obiectivului principal al educaţiei preşcolare, acela de a permite fiecărui copil să-şi urmeze drumul său personal de creştere şi dezvoltare, impune tratarea lui diferenţiată şi individualizată. Tratarea diferenţiată şi individualizarea învățării impun o serie de acţiuni, precum:
a) acțiuni corective – destinate preşcolarilor aflaţi în limitele situaţiei preşcolare normale, dar cu uşoare rămâneri în urmă la predare-învăţare, datorate fie unei situaţii de adaptare mai grea la sarcinile didactice, fie datorită unor momente critice în dezvoltarea psiho-fizică, unor tulburări psiho-afective şi chiar instrumentale etc.;
b) acțiuni recuperatorii – destinate celor aflaţi în situaţii de uşor handicap (dizarmonii cognitive, tulburări de atenţie, limbaj, memorie, gândire sau necognitive, cum ar fi cele de natură motivaţională, volitivă, relaţională etc.);
c) de suplimentare a programului de instruire – destinate celor dotaţi, care dispun de capacităţi, înclinaţii, aptitudini, talente.
Toate aceste acțiuni au loc, cu precădere, în cadrul etapei ALA1, la centrul „Ştiinţe”, unde copiii îşi construiesc cunoştinţe matematice durabile şi utile, îşi dezvoltă competenţe matematice prin intermediul experienţelor concrete din viaţa de zi cu zi. Cu materialele din acest centru copiii învaţă : • corespondenţa unu la unu; • ordonarea după: mărime, grosime, lungime, lăţime; • număratul; • calculul prin operaţii de adunare şi scădere; • clasificarea și sortarea obiectelor după: formă, culoare, mărime; • măsurarea – găsirea numărului de unităţi standard dintr-un obiect; • comparaţia – capacitatea de a stabili dacă un obiect este mai mare, mai mic sau egal unul cu altul prin măsurare; • măsurarea timpului; • noțiuni simple de geometrie.
3. Exemple de activități matematice în învățarea experiențială
- „Vânătoarea de forme” – ALA 2
- „Borcănele cu surprize” – activitate integrată- DȘ + DOS – (activitate matematică + activitate practică)
- „Robotelul ”– joc logic – recomandat copiilor de nivel I
- ”Brutarii pricepuți”
Bibliografie:
• Knud, I., coord, (2014), Teorii contemporane ale invățării, Editura Trei, București;
• Kolb, D. A. (1984). Experiential learning: Experience as the source of learning and development (Vol. 1). Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall.
• Kolb, D. A. & Yeganeh, B., (9/13/2011),DeliberateExperiential Learning Mastering the Art of Learning from Experience;
• Mitrofan, I. și Ene,A.,(2005), Ne jucăm învățând… învățăm jucându-ne! Dezvoltare personală asistată de calculator în grup experiențial, Editura SPER
• Montessori,M., (1977), Descoperirea copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București;
• Petrovici, C., (2014), Didactica activităților matematice în grădiniță , Editura Polirom, Iași,;
• Petrovici, C., Metodica activităților matematice în grădiniță, suport de curs;
• shop.andyszekely.ro/cumpara/metoda-active-reviewing-7751263
• aicicrescmontessori.ro/blog/mintea-matematica-si-intelegerea-matematicii-in-gradinita-montessori/
• www.cheiasuccesului.ro/2014/09/3-tehnici-de-invatare-rapida-si-eficienta#axzz4xBVkdK1N