În mai 2022, am participat alături de alti 3 colegi de la Școala „Ștefan cel Mare”, Galați, la cursul de formare „Innovative Approaches to Teaching”, susținut de International Training Center în Helsinki, Finlanda, cu finanțare europeană nerambursabilă prin programul Erasmus+, în cadrul proiectului de educație școlară ENGAGE, cu număr de referință 2020-1-RO01-KA101-079380 derulat în perioada 1 septembrie 2020 – 31 august 2022.
Cursul furnizat de formatori specializați în psihologie a fost un ghid practic pentru îmbunătățirea calității și eficienței procesului educativ în clasele secolului XXI, în cadrul căruia profesorii au aplicat și experimentat în echipă prin schimb de bune practici, strategii bazate pe investigație, pe rezolvare de probleme, pe proiect, pe gamificarea sălii de clasă, pe blended learning și clasa inversată, pe învățarea în echipă, pe educație pozitivă și management emoțional, pe metacogniție, toate pornind de la reconsiderarea competențelor pe care elevul are nevoie să le formeze pentru lumea viitorului: gândire critică/rezolvarea problemelor; tehnici de comunicare orală, tehnici de comunicare scrisă, lucru în echipă/ colaborare, valorificarea diversității, utilizarea tehnologiei informației, leadership, creativitate/inovație, învățare pe tot parcursul vieții/ autodirecție, profesionalism/ etică în muncă, responsabilitate socială și pentru mediu.
Tot designul învățării s-a bazat pe aplicare de competențe, dar mai ales pe o complexă strategie de evaluare, care a avut în centru metacogniția. Evaluarea formativă a competențelor la curs a fost în mod specific punctată și conceptualizată, analizând scopul, tehnica, interdependența cu celelalte componente ale formării. Scopul evaluării formative a fost de monitorizare a învățării, prin feedback continuu care să poată fi folosit de atât de instructori pentru îmbunătățirea predării și de către studenți pentru reglarea învățării. Astfel evaluarea formativă a servit la: a oferi feedback specific, acționabil și imediat, a promova reflecția continuă asupra învățării și a predării noastre, a ajusta rapid predarea, dar și la a ne ajuta să identificăm punctele forte și punctele slabe și zonele care necesită mai multă muncă.
Printre diferite tehnici de evaluare formativă mi-a atras atenția eficiența celor de dezvoltare a metacogniției. Ce implică acestea? Oferirea cursanților a scopului activității și încurajarea acestora să revizuiască și să evalueze dacă au atins scopul până la sfârșitul activității, dezvoltarea rutinei de reflecție asupra procesului de învățare, crearea unui spațiu/ context pentru împărtășirea sentimentelor și emoțiilor, încurajarea cursanților să stabilească propriile obiective pentru perioada următoare.
Una din tehnicile de metacogniție de impact a fost ”Modelul 4F pentru debriefing/reflecție – Facts (fapte)/ Feelings (emoții și sentimente trăite)/ Findings (lecții învățate)/ Future (cum se pot transfera achizițiile)”
Întrebări care ghidează reflecția:
Facts:
– Ce s-a întâmplat când/în timpul…
– Ce s-a întâmplat la început?
– Ce ați observat în timpul exercițiului?
– Ce a trebuit să faci?
– Care a fost strategia ta de lucru în echipă?
– Care crezi că a fost rolul tău?
– Au fost acceptate sugestiile tale?
– Cine a fost lider în acest exercițiu?
– Ce ai făcut?
– Ce strategii ați avut?
Feelings:
– Cum a fost pentru tine?
– Cum te-ai simțit?
– Cum te-ai simțit în timpul acestui exercițiu?
– Cum te-ai simțit în acel moment?
– S-a schimbat starea de spirit în timpul jocului?
– Cum te simți acum?
– Ești mulțumit de rezultat?
– Ești mulțumit de implicarea colegilor?
– Cum te-ai simțit în legătură cu soluția cu care ai venit?
Findings:
– Ce te-a pus pe gânduri?
– De ce crezi că am făcut acest exercițiu?
– La ce te aşteptai?
– Ce a funcționat bine?
– Ce a fost provocator?
– Care sunt punctele de învățare?
– De ce s-au întâmplat lucrurile așa cum s-au întâmplat?
Future:
– Unde ai folosi asta?
– Ce ai învățat din acest exercițiu?
– Ce luați „acasă” pentru munca viitoare?
– Ce ai face dacă ai putea să o faci din nou?
– Ce ar fi putut fi diferit?
– Ce ai face diferit data viitoare?
– În ce situație poți folosi lucrurile pe care le-ai învățat?
– Unde te vezi folosind acest exercițiu?
– Mai ai un exemplu în care putem aplica ceea ce am învățat?
– Cum puteți folosi acest lucru în viața reală?
Întoarsă la școală, am proiectat învățarea utilizând multe din strategiile învățate, dar mai ales cele metacognitive.
În ultimele săptămâni de școală, cele destinate evaluărilor, o astfel de zi s-a numit „Cursa cu obstacole”, activitate în care am integrat strategii precum: învățarea bazată pe proiect, pe rezolvare de probleme, pe investigație, pe comunicare orală și scrisă, pe construire de echipă și gamificare.
Descrierea activității: S-a organizat un traseu aplicativ închis, marcat cu săgeți desenate cu cretă colorată pe asfalt/ciment, de-a lungul căruia s-au poziționat 5 obstacole (ateliere), care s-au desfășurat în spații și medii diferite. Copiii au fost grupați și poziționați câte 2 echipe la fiecare atelier (5 ateliere x 2 echipe = 10 echipe în total) Fiecare atelier a avut aceeași întindere de timp. La semnal, când timpul destinat probei a expirat, cele 2 echipe s-au deplasat către următorul atelier, până când au ajuns în punctul din care au plecat.
Timp alocat:
5 ateliere x (5 minute prezentarea atelierului + 15 minute desfășurarea activității + 10 minute prezentarea produselor + 5 minute debriefing + 10 minute pauza și deplasarea) = 225 minute total (aprrox. 4 ore de școală)
Obstacolele/atelierele:
ATELIERUL „DIXIT” – Poveste în imagini
Participanți: 1-2 cadre didactice, 2 echipe de copii
Sarcină: Fiecare membru din echipă a selectat după preferință 1 imagine din jocul Dixit care i-a atras atenția. Echipa a avut sarcina să ordoneze imaginile pe un poster pentru a construi o poveste. S-a redactat schița poveștii pe o foaie de hârtie. Când timpul a expirat, fiecare echipă a expus oral povestea, oferind pentru lectură axa cu imagini auditoriului.
Resurse materiale: 2 mese, jocul Dixit, pernuțe adezive pentru fixat imaginile pe axa timpului în povestire, 4 bucăți de 1m de coală la sul x 5, markere, creioane
ATELIERUL „EVRIKA – AM INTRAT CU TOȚII ÎNTR-O COALĂ DE HÂRTIE!”
Participanți: 1-2 cadre didactice, 2 echipe de copii
Sarcină: Fiecare echipă a căutat o soluție, prin încercare și eroare, de a face gaură într-o coală de hârtie A4 astfel încât această coală să poată cuprinde toată echipa, putând folosi doar foarfecele, nu și lipiciul.
Când o echipă a crezut că a găsit soluția a strigat „Evrika!” și a prezentat-o coordonatorului, care a apreciat soluția (de multe ori soluțiile au fost unele simbolice, nu tehnice), dar a adus argumente pentru care soluția nu este cea validă și a invitat echipa să încerce din nou.
Dacă cu 5 minute înainte de a expira timpul coordonatorul a observat că echipa nu reușește, i-a oferit o ancoră (să caute ajutor pe internet). La final, au fost fotografiate echipele prezentând soluția validă.
Resurse materiale: 2 mese, 40 coli A4 x 5, 10 foarfece, creioane, câte un telefon la echipă pentru căutarea soluției
ATELIERUL „O PENSULĂ ȘI 10 (sau câți copii sunt în echipă) PICTORI” – Desen colectiv
Participanți: 1-2 cadre didactice, 2 echipe de copii
Sarcină: Fiecare echipă a primit un marker de care au fost legate atâtea sfori câți copii erau în echipă. Copiii au apucat de capetele sforilor și au întins sforile în toate direcțiile, susținând astfel markerul la centru, cu vârful în jos. Ținând sforile în tensiune și comunicând între ei, copiii au manevrat markerul realizând pe o coală de flipchart un desen colectiv care trebuia să aibă cel puțin 3 elemente indicate de coordonator, de ex. un soare, o casă, un copil, un copac, o floare… La final fiecare echipă a expus posterul urmărind dacă au fost îndeplinite criteriile.
Resurse materiale: 2 mese, 2 markere de care sunt legate 10 bucăți de sfoară/ rafie, 2 coli de flipchart/ jumătăți de coală x 5
ATELIERUL „DANCE BATTLE” – dans sincron
Participanți: 1-2 cadre didactice, 2 echipe de copii
Sarcină: Timp de 15 minute fiecare echipă a avut de realizat o coregrafie inedită pe un refren cunoscut, pe care toți coechipierii să o execute sincron. La final a avut loc moment de Dance Battle.
Resurse materiale: 2 telefoane mobil cu acces la youtube, 2 boxe portabile
ATELIERUL „SAVE THE OCEAN!” – cele mai nebunești idei
Participanți: 1-2 cadre didactice, 2 echipe de copii
Sarcină: Fiecare echipă a discutat și realizeazat un poster prin care a expus cea mai ingenioasă (chiar dacă nu este realizabilă) soluție prin care s-ar putea salva viața din oceane de la poluare (au putut fi expuse mai multe soluții). La final fiecare echipă a prezentat posterul cu soluția/ soluțiile
Resurse materiale: 2 mese, 2 coli flipchart/ jumătăți de coală x 5, markere, creioane colorate
La finalul fiecărei provocări a avut loc loc un moment de debriefing în care toți participanții, împreună coordonatorul și cele 2 echipe implicate în turnir, au făcut FILM-ul acelei activități: Filmul este o adaptare românească a tehnicii „Modelul 4F pentru debriefing/reflecție – Facts/ Feelings/ Findings/ Future”. Astfel, această tehnică metacognitivă a devenit tehnica „ FILM – Fapte/ Impresii/ Lecții învățate/ Multiplicări posibile”, având ca suport vizual un organizator cu șablonul specific unei pelicule de film cu 4 cadre, fiecare având desenată inițiala direcției de reflecție. La finalul zilei, a făcut un film al întregii activități, cu accent pe tehnica de evaluare.
O tehnică metacognitivă este și acest articol, prin care am bucuria și onoarea de a împărtăși achizițiile cursului Erasmus+ la care am participat.
Surse
Innovative Approaches to Teaching – support de curs, International Training Center
www.itc-international.eu/erasmusplus/innovative-approaches-to-teaching