Datorită complexităţii sale, în studiul comunicării de masă apar multe direcţii de cercetare, în cadrul cărora atenţia este centrată fie pe elementele componente (studiul instituţiilor media, al proceselor de colectare, prelucrare/producere şi difuzare, al publicului/audienţei, abordarea lingvistică şi semiotică, abordarea socio-psihologică), fie pe funcţiile comunicării de masă (abordarea funcţionalistă), fie pe efectele comunicării de masă (studiul impactului media).
Abordarea istorică a comunicării de masă
Provocările predării diferențiate a limbii engleze
Cadrul european comun de referință pentru limbi reprezintă un instrument orientativ al Consiliului Europei, care descrie competențele dobândite de persoanele care învață o limbă străină şi cuprinde șase niveluri de referință, utilizate în Europa pentru a înțelege competențele lingvistice şi anume comprehensiune, vorbit, scris.
Evaluarea continuă și activitățile de recuperare la nivel preșcolar
Evaluarea continuă și activitățile de recuperare reprezintă pilonii centrali ai procesului educațional, fiind instrumente esențiale pentru monitorizarea și sprijinirea dezvoltării copiilor în perioada preșcolară. Acestea contribuie la identificarea nevoilor individuale ale copiilor și la crearea unor strategii personalizate pentru dezvoltarea optimă a fiecărui copil.
Învățarea creativă la preșcolari
Societatea este într-o continuă schimbare voluntară sau involuntară, lucru care se răsfrânge inevitabil și asupra educației. Maniera în care se realizează educația este într-o continuă transformare, cerințele sunt tot mai ample, pentru a ține pasul cu nevoile individului contemporan. Pentru a veni în sprijinul nevoilor contemporane, se cere o educație care să includă și învățarea creativă, încă din preșcolaritate.
Digitalizarea procesului instructiv-educativ și a activității manageriale
În era tehnologiei digitale, digitalizarea procesului instructiv-educativ și a activității manageriale a devenit o necesitate, contribuind la eficientizarea și modernizarea sistemului de învățământ. Tehnologiile digitale oferă soluții inovatoare care transformă modul în care se predau și se învață cunoștințele, dar și cum se gestionează resursele și procesele educaționale. Acest fenomen este esențial pentru a răspunde cerințelor unei societăți aflate într-o continuă schimbare și pentru a pregăti elevii pentru provocările economiei digitale.
Ce reprezintă digitalizarea procesului instructiv-educativ?
Echitatea în rândul cadrelor didactice
În sistemul de învățământ preuniversitar există un număr de aproximativ 212.332 de cadre didactice, conform raportului Starea învățământului, din 2023. Dacă ne raportăm la planurile cadru pentru gimnaziu, avem cadre didactice care predau discipline din aria curriculară limbă și comunicare, matematică și științe ale naturii, om și societate, arte, educație fizică și sport, tehnologii, consiliere și orientare, discipline opționale.
Nu putem să nu recunoaștem că, având în vedere structura actuală a examenului de evaluare națională, cea mai mare responsabilitate o au cadrele didactice care predau matematică și limba română.
Activități outdoor pentru o planetă verde (Mobilitate Erasmus+)
În perioada 26 octombrie – 1 noiembrie 2024, am participat împreună cu trei colege la cursul „Environmental Education Outdoor” desfășurat în Malta, din cadrul proiectului „Eco-responsabili prin activitati outdoor”, nr. de referinţă 2024-1-RO01-KA122-SCH-000218870. Proiectul este implementat de Școala Gimnazială „Buică Ionescu”, Glodeni în perioada 1.09.2024-31.08.2025 și finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul Acțiunii Cheie 1 a Programului Erasmus+.
Experiența mea la TAP-TS Autumn School 2024 din Germania (Erasmus+)
Recent, am avut ocazia să particip la TAP-TS Autumn School 2024, un eveniment desfășurat între 26 septembrie și 1 octombrie într-un oraş medieval în Pirna, Germania. La această academie de toamnă au participat 40 de cadre didactice din țări precum: Romania, Germania, Italia, Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania, fiind organizată de Friedrich-Schiller-Gymnasium (FSG) și Universitatea Tehnică din Dresda, având ca tematică principală dezvoltarea sustenabilă și educația pentru sustenabilitate (ESD).
Educația pentru mediu la grădiniță: Fundament pentru formarea conștiinței ecologice
Educația pentru mediu reprezintă o componentă esențială în formarea conștiinței ecologice a copiilor. Aceasta are un rol determinant în dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor responsabile față de mediu. În acest articol, discutăm importanța implementării educației pentru mediu la nivel preșcolar, metodele și strategiile utilizate, precum și impactul pe termen lung asupra dezvoltării copiilor. Aparatul critic susține relevanța demersului educațional bazat pe studii de specialitate.
Jocul didactic – cadru optim pentru o evaluare eficientă la preșcolari
Pentru copil, aproape orice activitate este joc. Eduard Claparède spunea: „Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi, în consecinţă, poate să acţioneze.”. Jocul didactic reprezintă o formă structurată de activitate care urmărește obiective educaționale specifice, în contrast cu jocul spontan pe care copiii îl inițiază și îl coordonează singuri. Pentru a atinge aceste scopuri pedagogice predefinite, cadrul didactic din grădiniță trebuie să se implice activ în toate etapele jocului – de la planificare și organizare, până la implementarea propriu-zisă a activităților ludice.