Pentru copil, aproape orice activitate este joc. Eduard Claparède spunea: „Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi, în consecinţă, poate să acţioneze.”. Jocul didactic reprezintă o formă structurată de activitate care urmărește obiective educaționale specifice, în contrast cu jocul spontan pe care copiii îl inițiază și îl coordonează singuri. Pentru a atinge aceste scopuri pedagogice predefinite, cadrul didactic din grădiniță trebuie să se implice activ în toate etapele jocului – de la planificare și organizare, până la implementarea propriu-zisă a activităților ludice.
Jocul didactic – cadru optim pentru o evaluare eficientă la preșcolari
A Comprehensive Analysis of International Student Education System in Romania
This paper explores the system of international student education in Romania, focusing on its legal framework, institutional coordination, and the challenges faced by international students. It examines the admission processes for EU and non-EU students, as well as the cultural and social integration support provided by universities. Additionally, the paper highlights the role of new technologies in enhancing the educational experience for international students, particularly through online learning platforms, blended learning models, and virtual reality (VR) tools. These technologies facilitate greater flexibility, help overcome language barriers, and provide immersive learning opportunities. The paper concludes with recommendations for improving Romania’s international student education system, emphasizing the use of technology, inclusivity, and enhanced support services.
Utilizarea resurselor digitale în învățământul preșcolar
Dezvoltarea tehnologiei a facilitat apariția unor platforme educaționale interactive, aplicații și jocuri educative care au ca scop să sporească procesul de învățare. În era digitală, resursele educaționale digitale au devenit esențiale în procesul de învățare, chiar și în învățământul preșcolar.
O lume curată, o lume responsabilă (Erasmus+)
O lume curată, o lume responsabilă! Cu acest slogan m-am întors în școala mea, Școala Gimnazială „Buică Ionescu‟, în comuna mea, Glodeni, împreună cu alte trei colege și ne-am propus ca la finalul implementării proiectului Erasmus+, toți participanții să reducă consumul, să reutilizeze, să recicleze selectiv.
Environmental Education Outdoor (Mobilitate Erasmus+)
Sunt profesor pentru învățământul primar, la o școală din mediul rural, anume Școala Gimnazială „Buică Ionescu”, din Glodeni, Județul Dâmbovița. Am crescut într-o perioadă în care a strânge diverse deșeuri reciclabile era ceva obișnuit, fiind chiar obligatoriu. Mi-am însușit acest obicei și l-am continuat, de-a lungul anilor.
Am devenit învățătoare și am învățat să transform, alături de elevii mei, unele deșeuri în obiecte utile sau de decor. Am derulat campanii de colectare de diverse deșeuri, la nivelul clasei, respectiv al școlii, implicând copiii și profesorii.
Eficientizarea procesului de predare evaluare prin digitalizarea manualelor de matematică, utilizând extensia educatieinteractiva.md
Într-o lume în care tehnologia și dezvoltarea personală sunt la ordinea zilei, este necesar să construim abilități de adaptare la un nou context social. Astfel, în luna iulie a acestui an, am fost provocată să fac parte din grupul de lucru responsabil de digitalizarea manualelor școlare cu ajutorul extensiei „Educație interactivă”, parte integrală a Bibliotecii digitale „Educație online”, deoarece tehnologia modernă schimbă modul în care predăm, învățăm și evaluăm. Din această perspectivă, digitalizarea manualelor de matematică oferă oportunități noi în procesul de educație a tinerei generații.
Profesori Smart prin activități outdoor (Erasmus+)
Sunt profesor pentru învățământul primar în cadrul Școlii Gimnaziale „Buică Ionescu”, Glodeni, Dâmbovița și conduc colectivul clasei a III-a în acest an școlar. Dezvoltarea competențelor în realizarea unei educații pentru mediu și dezvoltarea unui comportament responsabil sunt printre obiectivele principale ale activității mele la clasă.
Lecția de educație fizică – tendințe actuale
Există o tendință actuală la nivel european cel puțin, în privința educației fizice, de desportivizare a lecției. Teoreticienii și cercetătorii din domeniu recomandă reducerea urmăririi în lecția de educație fizică a rezultatelor sportive având în vedere faptul că elevii nu sunt omogeni în privința dezvoltării psihomotrice.
Inovații curriculare în predarea limbii și literaturii române: Strategii și bune practici în folosirea metodelor activ-participative
Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor. Fiind, în acelaşi timp, o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea Limbii şi literaturii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în lumea contemporană, în orice domeniu de cunoaştere şi în orice tip de activitate profesională pentru exprimare corectă, clară şi coerentă în limba maternă, pentru înţelegere, receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate eminamente în programele şcolare, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării), găsindu-şi corespondent, în principal, în domeniul „Comunicare în limba maternă”, cât şi în competenţele transversale.
Rolul Bisericii Ortodoxe Române în Marea Unire de la 1918: Perspective istorice și teologice
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezintă punctul culminant al procesului de consolidare națională a românilor, eveniment care a încununat secole de eforturi politice, culturale și spirituale. Biserica Ortodoxă Română a fost mai mult decât o simplă instituție religioasă; ea a jucat un rol central în păstrarea identității naționale, în articularea idealurilor de unitate și în mobilizarea poporului român pentru realizarea dezideratului unirii. Analiza contribuției Bisericii Ortodoxe Române la acest eveniment istoric relevă nu doar o implicare politică, ci și o dimensiune spirituală, în care idealurile naționale și cele religioase s-au împletit.