Violența școlară reprezintă o problemă actuală și complexă, prezentă, în diferite forme, în majoritatea unităților de învățământ. Aceasta nu se limitează doar la agresiuni fizice, ci include și manifestări subtile, precum agresivitatea verbală, excluderea socială sau bullyingul, care pot avea efecte profunde asupra dezvoltării emoționale a elevilor.
În calitate de diriginte, am considerat esențial să analizez aceste comportamente și să intervin în mod activ pentru crearea unui climat educațional sigur și echilibrat. În activitatea desfășurată la clasă, am observat diverse forme de comportament care se înscriu în sfera violenței școlare.
Unul dintre cele mai frecvente este agresivitatea verbală, manifestată prin porecle, ironii sau remarci răutăcioase între colegi. Deși adesea sunt percepute ca simple glume, aceste comportamente pot afecta în mod negativ încrederea în sine a elevilor.
Un alt tip de manifestare este excluderea socială, care se reflectă în marginalizarea unor elevi, evitarea acestora în activitățile de grup sau ignorarea intenționată. Aceste situații generează sentimente de izolare și pot conduce la scăderea motivației școlare.
De asemenea, am identificat comportamente de tip bullying, în special în mediul online, unde elevii transmit mesaje jignitoare sau fac comentarii nepotrivite pe grupurile clasei. Aceste acțiuni, deși nu au loc în mod direct în sala de clasă, influențează semnificativ relațiile dintre elevi.
În unele situații, au apărut și comportamente de sfidare, precum întreruperea orelor, atitudini provocatoare sau lipsa de respect față de colegi. Acestea contribuie la crearea unui climat tensionat și pot escalada în conflicte.
Nu în ultimul rând, am observat atitudinea pasivă a martorilor, unii elevi alegând să nu intervină în situații de conflict sau chiar să le încurajeze indirect. Această pasivitate favorizează menținerea și amplificarea fenomenului de violență.
Pentru a preveni și combate aceste comportamente, am adoptat o serie de măsuri educative și preventive. În primul rând, am urmărit crearea unui climat bazat pe încredere și respect, transformând orele de dirigenție în spații de dialog deschis. Elevii au fost încurajați să-și exprime opiniile și să discute despre experiențele lor. Am introdus activități interactive și jocuri de rol, prin care elevii au putut înțelege consecințele comportamentelor agresive și au învățat să dezvolte empatia și respectul reciproc. Un rol important l-a avut colaborarea cu părinții, realizată prin întâlniri și discuții individuale, pentru a identifica cauzele comportamentelor problematice și a găsi soluții comune.
De asemenea, am colaborat cu consilierul școlar, implicând elevii în activități de consiliere și prevenție, în special în cazurile în care au fost identificate dificultăți emoționale sau relaționale.
Totodată, am stabilit împreună cu elevii reguli clare de comportament și valori ale clasei, asumate de toți membrii colectivului. Respectarea acestora a fost monitorizată constant, iar abaterile au fost discutate într-un mod constructiv, fără etichetări sau sancțiuni excesive.
Experiența la clasă mi-a demonstrat că violența școlară poate fi redusă prin intervenții constante, bazate pe comunicare, empatie și implicare. Rolul dirigintelui este esențial în modelarea comportamentelor elevilor și în crearea unui mediu educațional sigur. Prin măsurile aplicate, am observat o îmbunătățire a relațiilor dintre elevi și o creștere a nivelului de responsabilitate și respect reciproc. Astfel, școala devine nu doar un spațiu al acumulării de cunoștințe, ci și un mediu în care elevii învață să fie oameni.
Bibliografie
• Băban, A. (2001). Consiliere educațională. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
• Boncu, Ș. (2010). Psihologie socială aplicată. Iași: Editura Polirom.
• Vrășmaș, E. (2014). Managementul clasei de elevi. București: Editura Didactică și Pedagogică.
• Ministerul Educației (2019). Strategia privind reducerea fenomenului de violență în mediul școlar. București.
• UNICEF (2018). Violența asupra copiilor în România. București.
• Iucu, R. B. (2006). Managementul și gestiunea clasei de elevi. Iași: Editura Polirom.