Marele prozator Mihail Sadoveanu a cuprins în vasta sa operă și creații destinate micilor școlari. Aceste creații au fost selectate și adaptate pentru a fi cuprinse în cadrul literaturii pentru copii și mai ales pentru a fi introduse în manualele școlare. Literatura pentru copii presupune acele creații care prin mesaj, grad de accesibilitate și nivel al realizării artistice pot intra într-o relație afectivă cu cititorul sau auditorul copil fără ca acesta să poată vorbi despre opere adresate exclusiv copiilor.
Marian Barbu, în Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, afirma că „acel caracter formativ vizează educarea școlarului în spiritul unor virtuți morale alese (demnitate, cinste, curaj, adevăr). Interferența dintre categoriile estetice și extraestetice proprii acestei opere(frumosul, urâtul, lucidul, grațiosul, miniaturalul, duiosul, dreptatea, munca, binele, umanismul) conferă operei un spor de afectivitate și prin aceasta, implicit, în scop formativ”.
Receptarea operei sadoveniene de către micul școlar este condiționată în primul rând de gradul dezvoltării psihice (gândire, limbaj, imaginație, emoții și sentimente estetice și morale), de sfera de trebuințe, interese și preocupări și de posibilitatea de identificare și de înțelegere a mesajului artistic al micului consumator de artă. Creația sadoveniană reunește opere care prezintă universul propriu de cunoaștere a copilului, năzuințele și aspirațiile lui, valorile imuabile ale umanului sintetizate în conceptele antice de Adevăr, Bine și Frumos, dar și valorile omului contemporan, beneficiar al progresului științei și tehnicii, toate acestea fiind redate printr-o ingenioasă transfigurare artistică în vederea aceleiași relații afective și a empatiei dintre cititor și conținutul în cauză.
Opera lui Sadoveanu contribuie la formarea și modelarea personalității și comportamentului elevilor, la îmbogățirea cunoștințelor, la formarea bogat și colorat, la educarea lor etică și estetică dar și deprinderea copiilor cu normele de comportare civilizată. Prin intermediul operei sadoveniene, copilul „poate realiza o binevenită dedublare a sa atunci când se recunoaște în altul. Înainte de a putea înțelege că eul său se află necesarmente în contact cu alte euri, el își află un alter-ego multiplicat în fiecare personaj cu care simpatizează: copil, zână, gândăcel, iepure”.
Școlarul mic își îmbogățește vocabularul cu noi cuvinte, cu regionalisme și arhaisme. La această vârstă școlarul mic dispune de 4000-5000 de cuvinte, dintre care 1500-1600 reprezintă vocabularul activ el având posibilitatea de a se exprima frumos, artistic.
În cadrul procesului instructiv-educativ din ciclul primar, opera lui Sadoveanu contribuie la solicitarea și dezvoltarea imaginației reproductive, pentru ca elevii să înțeleagă viața oamenilor, orașele din zona Moldovei prezentate frumos în scrierile marelui prozator, viața răzeșilor, satul de altădată cu locuitorii, obiceiurile și tradițiile lui, limbajul folosit în Moldova și multe alte lucruri necunoscute de ei.
Trăirile afective pot stimula îndeplinirea sarcinilor urmărite în activitatea instructiv-educativă. La vârsta școlară mică, operele reușesc să trezească stări afective puternice atunci când prezintă acțiuni, fapte, întâmplări. Se face apoi trecerea la nivel rațional, la o conștientizare treptată de către elevi a acțiunilor respective, intervenind de data aceasta opinia personală în legătură cu fapte, fenomene, întâmplări, acordul sau dezacordul argumentat al elevului în legătură cu anumite evenimente, acțiuni, personaje.
Bibliografie
1. Marian Barbu, Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003, p. 7;
2. Bianca Bradu, Preșcolarul și literatura, E.D.P., București, 1977, p. 1