În activitatea extrem de complexă de însuşire a cititului şi scrisului au loc procese intense de construire a unor structuri psihice, la toate nivelurile. Particularităţile acestor structuri sunt determinate de însăşi natura şi specificul acţiunilor pedagogice.
Din multiplele modalități de activitate didactică utilizate în ciclul primar, în special în condiţiile şcolarităţii elevilor la vârsta de şase ani, o valoare aparte o are jocul. Jocul, în general, şi cele didactice şi de rol în special, angajează în activitatea de cunoaștere cele mai importante procese psihice, cele mai importante operaţii ale acestora, având, în acelaşi timp, un deosebit rol formativ şi educativ.
Elevii de ciclul primar au o nevoie firească de jocuri de orice fel, iar noi, dascălii, trebuie să le oferim cât mai multe posibilități de afirmare în acest sens. Copiii au nevoie de situații diversificate și interesante de acțiune, au nevoie de situații de comunicare, jocuri care să le dezvolte imaginația, autoaprecierea în caz de reușită, stima de sine, gîndirea și să le ofere echilibrul interior.
Lumea poveștilor este pentru copii o teorie imaginară, dar și reală, plină de farmec. De aceea aceștia se angajează cu entuziasm în realizarea dramatizărilor și jocurilor de rol cu subiecte din povești și basme. Dificultatea dramatizărilor va fi adaptată posibilităților psihofizice ale copiilor. Aplicarea acestei metode este susținută de lectura poveștii, fiind urmată de metoda convorbirii sub formă de dialog.
Dramatizarea şi jocul de rol îi introduc pe micii elevi în pielea personajelor pe care le interpretează, le formează comportamente şi caractere. Dramatizările, atunci cand sunt însoţite de o costumaţie şi o recuzită specială au valenţe mult mai bogate. Aceste dramatizări sunt de cele mai multe ori însoţite de mimica şi gesturi, contribuind astfel şi la cultivarea comunicarii nonverbale.
Jocurile didactice antrenează intens copilul în stimularea și exercitarea vorbirii în direcția propusă, fără ca el să conștientizeze acest efort. Astfel, prin intermediul jocului de rol se fixează și se activizează vocabularul copiilor, se îmbogățește pronunția, se formează noțiuni, se însușesc construcții gramaticale.
Dramatizările povestirilor istorice cultiva sentimentul patrioric şi al dragostei faţă de ţară şi valorile noastre naţionale, ca adevarate modele de viaţă şi moralitate.
În cadrul exercițiilor de recitare expresivă a poeziilor sau fragmentelor în versuri din povești, copiii sunt impresionați de frumusețea și armonia limbii literare. Începând cu clasa pregătitoare putem desfășura cu elevii activități de receptare a conținutului unui text literar pentru a evidenția fluența, armonia și frumusețea frazei, după care îi putem provoca la discuții.
De exemplu, după lecturarea poveștii „Scufița Roșie” de Frații Grimm, avem posibilitatea de a lucra pe grupuri astfel: un grup de elevi să redea într-o înlănțuire logică, pe fragmente, conținutul poveștii; un alt grup să descrie fapte ale eroilor îndrăgiți (Scufița Roșie, vânătorul, lupul); alți copii pot fi antrenați să adreseze întrebări legate de textul audiat; un grup poate să răspundă la întrebări. Procedând astfel, îi deprindem cu folosirea vorbirii dialogate. Interesul copiilor pentru expresivitatea cu mimică și gesturi îl trezim organizând concursuri de genul: „Cel mai bun recitator”, „Cel mai bun interpret”, „Cel mai bun actor”, „Carnavalul personajelor de poveste”.
Textul literar oferă admirabile clipe de audiere a unui fragment expresiv presărat cu figuri de stil care emoționează copilul. Prin intermediul jocurilor de rol și al dramatizărilor căutăm să desprindem mesajul etic și uman, faptele bune și cele rele și totodată oferim elevilor posibilitatea de a-și exercita vorbirea. Putem astfel să verificăm și să apreciem totodată capacitățile copiilor de a folosi cele mai potrivite mijloace de exprimare, de a reproduce dialogul dintre personaje și de a expune cursiv și logic un fragment din povestirile cunoscute.
Aceste dramatizări antrenează personalitatea elevilor şi îi pot pregăti pentru a fi în viaţa profesională viitori actori de succces.
Bibliografie:
1. Ioan Şerdean – Metodica predarii limbii române la clasele I-IV, EDP, Bucureşti, 1993.
2. Programa Şcolara pentru disciplina CLR clasa pregatitoare, clasa I şi clasa aII-a, OMEN 3418/19.03.2013, Bucureşti, 2013.
3. Programa Şcolara pentru disciplina Limba şi literatura româna clasele aIII-a si a IV-a, OMEN 5003/02.12.2014, Bucureşti, 2014.