Ca profesor, m-am întrebat de multe ori de ce unii copii au capacitatea de a înțelege imediat sarcinile de lucru pe care le primesc, iar alții nu. Am descoperit că fiecare dintre ei are abilități diferite – unii au spirit de echipă și cooperează mai bine, alții mai puțin bine, au capacități empatice diferite, își exprimă sentimentele și emoțiile mai ușor sau mai greu, sunt conștienți de limitele lor, explică și ajută, desenează, interpretează, compun, au darul povestirii.
Inteligența este capacitatea de a rezolva probleme sau sarcini aplicative, prin folosirea unui set de valori diferite după domeniu, după formarea culturală a individului, după valorile sale biologice. (Elena Joiță, 2002)
Howard Gardner vorbește despre tipurile de inteligență în cartea „Inteligențe multiple. Noi orizonturi pentru teorie și practică”. Aceste tipuri de inteligență sunt redate și discutate de Marilena Pavelescu, în „Metodica predării limbii și literaturii române” (2010), și de Emanuela Ilie, în „Didactica literaturii române” (2008):
1. Inteligența lingvistică apare la persoanele care sunt pasionate de lectură, de discuții de grup, de limbi străine pe care le învață foarte ușor, creează povești și povestesc cu ușurință. Elevul are un vocabular bogat. Profesorul folosește la ore fișe de lucru, rebusuri, jocul de rol, lucrul cu dicționarul, procesul literar, dezbaterea, exerciții de alcătuire de texte diverse.
Exemple propuse de Emanuela Ilie:
• Redați, într-un eseu de 2-4 pagini, relația dintre autor-narator-personaje într-un roman obiectiv studiat la clasă.
• Descrieți, într-un eseu liber, coordonatele universului intim bacovian.
2. Inteligența logico-matematică. Elevul își traduce idei prin formule matematice, înțelege cauzalitatea și relațiile dintre fenomene, folosește analogiile. Cu ajutorul acestui tip de inteligență, se analizează cauzele și efectele unei acțiuni, ale unui fenomen.
Exemple propuse de Emanuela Ilie:
• Alcătuiți o schemă care să ilustreze raporturile dintre autor-narator-personaje în cazul unui roman obiectiv.
• Reprezentați coordonatele universului intim bacovian cu ajutorul unei scheme.
3. Inteligența vizual-spațială are în vedere exerciții de gândire vizuală prin folosirea culorilor, recunoașterea figurilor geometrice, a dimensiunilor, relatarea unor povestiri în imagini, realizarea de hărți, colaje, diagrame. Copiii înzestrați cu această inteligență pot foarte ușor să creeze decorul și costumele în cazul reprezentării unei piese de teatru. Acești copii, după cum afirmă Marilena Pavelescu, învață cu ușurință apelând la organizatorii grafici, la fotografii și imagini.
Exemplu propus de Emanuela Ilie:
• Imaginați-vă o copertă de carte care să ilustreze evoluția protagonistului unui roman obiectiv studiat.
4. Inteligența kinestezică. Elevii participă la tot ce implică mișcare, sunt dinamici, adoră dansul, jocurile de rol, mimează. Elevii pot fi solicitați să pună în scenă un concept, o atitudine, să imagineze un dans pentru a comunica mesajul dintr-o operă sau să imite gesturile unui personaj.
5. Inteligența muzicală. Elevii dovedesc că sunt sensibili la sunetele muzicale, creează melodii. Se pot da sarcini de genul: Pune pe o melodie de rock formele pronumelui personal, la clasele mici se poate învăța alfabetul pe fond muzical etc. Gândește-te la o structură a poeziei „O, rămâi„, de Mihai Eminescu, care ar putea fi cântată.
Exemplu propus de Emanuela Ilie:
• Alege unul/mai multe instrumente care să ilustreze angoasele bacoviene.
6. Inteligența intrapersonală. Elevii cu astfel de inteligență sunt solitari, reflexivi, cu bune competențe în autoevaluare. Pentru dezvoltarea acestui tip de inteligență, Marilena Pavelescu propune sarcini precum redactarea unui jurnal, instruirea pregramată, activități de autoevaluare, să coreleze faptele unui personaj cu propriul sistem de valori etc. Elevul își exprimă astfel propriile sentimentele și emoții.
Ex. propus de Emanuela Ilie
• Scrieți câteva pagini dintr-un potențial jurnal al personajului X.
(Ion din romanul cu același titlu de L. Rebreanu, Otilia din Enigma Otiliei de G. Călinescu, Vitoria Lipan din Baltagul de M. Sadoveanu, Popa Tanda din nuvela cu același titlu de I. Slavici etc)
7. Inteligența interpersonală o au cei care pot explica ușor ceva cuiva, preferă activitățile de grup, se integrează foarte ușor, sunt empatici, manifestă interes și atenție pentru cei din jur. Metodele și tehnicile care li se potrivesc foarte bine sunt: simulările, brainstormingul în grup, proiectul de grup, interevaluarea, turul galeriei, forumurile, blog-urile. (Marilena Pavelescu, 2010)
8. Inteligența naturalistă. Elevul la care predomină această inteligență preferă să facă poze, să admire natura, să observe fenomenele naturii, să filmeze, iubește animalele, păsările și mediul pe care încearcă să le protejeze.
Descoperirea tipului de inteligență poate fi folosită de profesor ca modalitate de a ajuta elevii să învețe mai ușor și să se dezvolte armonios prin actul învățării.
Bibliografie
– Marilena Pavelescu, Metodica predării limbii și literaturii române: ghid pentru susținerea examenelor de definitivare și de acordare a gradelor didactice, București, Editura Corint, 2010;
– Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Iași, Editura Polirom,2008.