Graficele de funcţii prezente în programa şcolară la clasa a XI-a ridică probleme de predare şi învăţare la clasele de nivel mediu sau slab. Preocupată fiind de optimizarea procesului educaţional, am încercat noi abordări în predarea acestui conţinut. Predând la două clase paralele de nivel mediu inferior, am intenţionat să măsor beneficiile unei predări folosind mijloacele digitale comparativ cu predarea tradiţională.
Graficele de funcţii reprezintă un subiect de sinteză studiat la sfârşitul clasei a XI-a, realizarea lor fiind posibilă prin stapânirea unui cumul de cunoştinţe: stabilirea domeniului de definiţie, intersecţia cu axele, studierea existenţei asimptotelor, calcularea derivatei întâi şi a doua, realizarea tabelului de variaţie şi, nu în ultimul rând, trasarea graficului pe etape.
Grupul clasei A este format din 22 de elevi, iar cel al clasei B din 20 de elevi.
Elevii din ambele clase primesc spre studiu funcţia f:D→R,f(x)= (x^2+x+2)/(x-1)
Clasa A (predare tradiţională)
Elevii lucrează individual şi la tablă rezolvarea tradiţională, primind explicaţii la fiecare etapă.
Clasa B (predare cu ajutorul Microsoft Mathematics)
Elevii introduc datele şi urmăresc pas cu pas etapele, calculeză pentru verificare derivata întâi şi a doua, vizualizează punctele de maxim şi minim şi pe cele de inflexiune, precum si trasarea graficului.
La sfârşitul orei, ambele clase au primit un chestionar de satisfacţie, la clasa A 52% dintre elevi au declarat că ora a fost interesantă, iar la clasa B 75% dintre elevi au considerat ora interesantă. 80% dintre elevii clasei A au declarat în chestionar că ar vrea să încerce o metodă digitală de trasare a graficului, iar 85% dintre elevii clasei B au declarat că ar vrea să mai desfăşoare ore folosind tehnologia. Ambele clase au primit o sarcină de lucru în care li se cerea realizarea unui nou grafic.
În chestionarul clasei B, la ultimul item, elevii au fost rugaţi să precizeze aspectele care le-au plăcut mai mult în ora în care a fost folosită aplicaţia digitală. Cele mai frecvente răspunsuri au fost:
- timpul scurt de rezolvare;
- vizualizarea etapelor de construire a graficului;
- uşurinţa utilizării programului;
- faptul că ora a fost „altfel”.
În calitate de profesor am observat satisfacţia cu care elevii constatau construcţia graficului pe etape şi apreciau aplicabilitatea unor noţiuni teoretice abstracte până la acest moment. Timpul de rezolvare fiind mai scurt, spre deosebire de clasa la care s-a predat tradiţional, elevii au mai solicitat un exemplu, ceea ce demonstrează interesul faţă de folosirea acestei aplicaţii. Chiar şi la următoarea evaluare sumativă, rezultatele elevilor din clasa B au înregistrat un progres faţă de evaluarea anterioară.
Bibliografie
1. Cucoş C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006
2. Neacşu I – Instruire şi învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999
3. Banea H – Curs de metodica predării matematice, Universitatea Transilvania din Braşov, 2002