Trecerea elevilor de la învățământul gimnazial la cel liceal constituie, fără îndoială, un moment definitoriu în evoluția lor intelectuală și personală. Din perspectiva predării limbii și literaturii române, această etapă de tranziție implică o adaptare complexă, deoarece elevii sunt chemați să depășească zona predominant gramaticală și să pătrundă în universul mai profund și mai nuanțat al literaturii, al interpretării textului și al reflecției critice. Dacă în gimnaziu accentul cade în principal pe formarea competențelor lingvistice și gramaticale, în liceu accentul se deplasează către dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză și a exprimării personale coerente.
Un exemplu concludent în acest sens este modul în care competențele formate în jurul textului argumentativ, studiat în clasa a VIII-a, se constituie într-o bază solidă pentru abordarea subiectelor de argumentare și contraargumentare în dialog specifice liceului. Deprinderile dobândite în analiza logicii unui text și în susținerea unui punct de vedere reprezintă o punte între cele două etape educaționale. Totuși, unele noțiuni mai abstracte – precum identificarea funcțiilor comunicării – pot ridica dificultăți considerabile pentru elevii mai puțin pregătiți. Aceste conținuturi presupun un nivel mai înalt de gândire analitică și o înțelegere conceptuală care depășește simpla aplicare de reguli, necesitând ghidaj atent din partea profesorului.
Pe de altă parte, conținuturi precum rezumatul, povestirea orală și scrisă reprezintă elemente de continuitate între gimnaziu și liceu, facilitând trecerea către o abordare mai complexă a textului literar. Aceste exerciții dezvoltă nu doar capacitatea de sinteză și exprimare, ci și înțelegerea structurii narative, pregătind terenul pentru analiza tematică și simbolică specifică studiului literar din liceu.
În plus, manualele școlare actuale contribuie semnificativ la această tranziție prin modul atractiv în care structurează lecțiile, integrând texte contemporane, exerciții de reflecție și activități interdisciplinare. De exemplu, tema relației dintre literatură și cinematografie, prezentă în programa pentru clasa a IX-a, deschide perspective noi asupra actului lecturii, invitând elevii să descopere corespondențe între diferite arte și să dezvolte o gândire interpretativă mai amplă. Astfel, literatura devine nu doar obiect de studiu, ci experiență estetică și formativă.
Este important de subliniat faptul că, în gimnaziu, ponderea mare a conținuturilor de limbă poate limita timpul acordat explorării dimensiunii literare. Din acest motiv, elevii pot întâmpina dificultăți la trecerea către cerințele de analiză literară din liceu, mai ales atunci când înțelegerea textului argumentativ sau a conceptelor teoretice nu este suficient consolidată. Lipsa acestei pregătiri poate conduce la o abordare superficială a literaturii și la dificultăți în exprimarea ideilor proprii.