Din anul școlar 2025-2026, planificarea orelor pentru gimnaziu și liceu se va face ținând cont că 25% din numărul total de ore al unei discipline reprezintă activități remediale, de consolidare, fixare, aprofundare, precum şi de transfer al competenţelor în viaţa de zi cu zi, în funcție de nevoile şi interesele reale ale elevilor, precum şi de specificul clasei/grupului, potrivit instrucțiunii Nr. 8 a ministerului Educației și Cercetării, publicate în Monitorul Oficial nr. 855 din 17 septembrie 2025.
Astfel, conform Art. 2. — (1) „Utilizarea orelor aflate la dispoziția cadrului didactic, reprezentând 25% din bugetul total de ore al oricărei/ oricăror discipline/ domeniu de studiu/ modul de pregătire, urmărește remedierea, consolidarea — fixarea, aprofundarea —, extinderea și performanța, precum și transferul competențelor în viața de zi cu zi, în funcție de nevoile și interesele reale ale elevilor, specificul disciplinei și clasei/grupului.
Planificarea acestora trebuie să respecte predictibilitatea, coerența și perspectiva secvențială/spiralată curriculară, asigurând raportarea la bugetul anual de ore al fiecărei/ fiecărui discipline/ domeniu de studiu/modul de pregătire.
(5) Se recomandă ca la nivelul unității de învăţământ să se identifice strategiile potrivite de organizare a timpului didactic aferent orelor la dispoziția cadrelor didactice, pentru a sprijini fiecare elev să-şi atingă optimul de potențial în învățare.”
In mod concret, acest procent poate fi calculat după cum urmează:
- 25% din durata unei ore de curs (50 de minute) reprezintă 12,5 minute. Acest interval poate fi utilizat flexibil de către cadrul didactic pentru activități de consolidare,
- În cazul unei secvențe de 3 ore de curs a câte 50 de minute (150 de minute în total), 25% reprezintă 37,5 minute (adică 37 de minute și 30 de secunde). Acest timp poate fi utilizat pentru activități diferențiate, evaluări formative, proiecte sau consolidarea achizițiilor elevilor.
- În cadrul capitolului Proza scurtă, alocat cu un buget de 16 ore a câte 50 de minute (800 de minute în total), cadrul didactic beneficiază de 25% din acest timp, respectiv 200 de minute (echivalentul a 4 ore).
Este important de menționat că procentul de 25% din bugetul total de timp alocat unei discipline nu este condiționat de o repartizare strictă pe săptămâni, luni sau ore, ci rămâne la dispoziția cadrului didactic. Acesta are libertatea de a gestiona acest timp în mod flexibil, în funcție de particularitățile colectivului de elevi, de nivelul de asimilare al conținuturilor și de obiectivele educaționale urmărite.
În cadrul acestui studiu, îmi propun să inserez exemple concrete de aplicare la clasă a celor 25% din timpul didactic aflat la dispoziția profesorului, pentru a evidenția modalitățile variate în care acest procent poate fi valorificat în funcție de contextul educațional.
Ca exemplu de aplicare a timpului aflat la dispoziția profesorului, voi propune exerciții de remediere destinate lecției Povestea lui Harap -Alb de Ion Creangă, având în vedere nevoile elevilor în ceea ce privește analiza personajelor și elementele structurale ale basmului.
1. Identificarea trăsăturilor specifice basmului popular
Sarcină:
Completează tabelul următor, identificând în textul basmului fragmente care corespund fiecărei trăsături ale basmului popular:
Trăsătură a basmului Fragment din text / exemplu concret
Prezența personajelor fantastice
Încercări/supunere la probe
Lupta binelui cu răul
Formula inițială și finală
Scop: Clarificarea structurii tipice a basmului, mai ales pentru elevii care confundă basmul cult cu cel popular sau nu identifică elementele definitorii.
2. Asociere personaj – funcție narativă (după Propp)
Sarcină:
Asociază personajele din „Povestea lui Harap Alb” cu funcția pe care o îndeplinesc în economia basmului (conform teoriei lui Vladimir Propp):
Personaj Funcție narativă (conform lui Propp)
Împăratul Verde
Spânul
Harap Alb
Sfânta Duminică
Calul năzdrăvan
Scop: Consolidarea înțelegerii structurii narative și rolului fiecărui personaj, mai ales în cazul elevilor care rețin numele, dar nu relațiile și funcțiile acestora.
3. Reformularea în cuvintele proprii
Sarcină:
Reformulează în 3-4 propoziții episodul în care Harap-Alb este trădat de Spân, punând accent pe motivele trădării și reacția eroului.
Scop: Îmbunătățirea exprimării și înțelegerii profunde a evenimentelor-cheie, pentru elevii care reproduc mecanic fragmente fără înțelegere.
Următorul exercițiu propus urmărește consolidarea, fixarea și aprofundarea cunoștințelor referitoare la basmul popular Povestea lui Harap Alb de Ion Creangă, cu scopul de a sprijini elevii în înțelegerea structurii narative specifice basmului.
1. Completare cu termeni lipsă (5 minute)
Sarcină: Completează spațiile libere din următorul text:
„Povestea lui Harap Alb este un _________ popular cult. Protagonistul este supus unor probe cu scopul de a demonstra maturizarea sa. Spânul reprezintă personajul ________, care îl trădează. Calul, dobândit în urma unei probe inițiale, îl sprijină pe erou, având rolul de ________ supranatural.”
După studierea basmului „Povestea lui Harap Alb”, este foarte valoros să propui elevilor activități care transferă competențele formate la clasă în contexte de viață reală, dezvoltând gândirea critică, empatia, exprimarea argumentativă și luarea deciziilor în mod responsabil.
1. Jurnal de reflecție: „Cine este Spânul din viața reală?”
Sarcină:
Redactează un scurt jurnal (8-10 rânduri) în care să identifici o situație din viața reală (din școală, comunitate, rețele sociale etc.) în care cineva a fost trădat, manipulat sau forțat să se supună altcuiva. Ce învățăm din reacția personajului Harap Alb în fața trădării Spânului?
Competențe dezvoltate: exprimare personală, conexiune între literatură și realitate, dezvoltare emoțională și etică.
2. Scrisoare către Harap-Alb
Sarcină: Imaginează-ți că ești un prieten de vârsta ta care i-ar fi putut da sfaturi lui Harap|-Alb înainte de a pleca la drum. Ce l-ai sfătui să facă atunci când întâlnește persoane necunoscute sau periculoase?
Competențe dezvoltate: exprimare empatică, consiliere, conștientizarea pericolelor sociale.
Consider că utilizarea celor 25% din timpul didactic aflat la dispoziția profesorului este o oportunitate valoroasă pentru a conecta materia predată cu realitățile cotidiene ale elevilor. În cazul lecției despre Povestea lui Harap-Alb, acest timp flexibil permite introducerea unor activități care nu doar consolidează cunoștințele literare, ci și dezvoltă competențele esențiale pentru viața de zi cu zi — gândirea critică, empatia și capacitatea de a lua decizii responsabile. Astfel, timpul alocat nu devine doar un spațiu pentru fixarea informațiilor, ci un cadru activ de formare a unor abilități care să îi sprijine pe elevi în adaptarea și implicarea lor în lumea reală.
Bibliografie
1. Edupedu.ro. (2025, 18 septembrie).
2. Analiza textului literar pentru liceu. Aplicaţii (Booklet, Editura Booklet)