Procesului instructiv-educativ trebuie să fie într-o permanentă schimbare pentru a fi suficient de relevant, eficient și atractiv pentru actuală generaţie de elevi. Este esențial ca în cadrul lecțiilor să se folosească tehnologia informaţiei şi comunicării pentru îmbunătăţirea performanțelor în studiu; cu acest scop au fost create documentele digitale dar şi aplicaţiile dedicate învăţării asistate pe calculator. Multe dintre aceste resurse sunt la dispoziția utilizatorilor prin intermediul internetului, orice fișier care are un link este considerat o resursă. În cazul interacțiunii cu paginile web, tot despre resurse putem vorbi, pentru că paginile însele sunt resurse identificabile cu un link.
Utilizarea resurselor ține de scenariul de lucru pentru care resursele răspund. Acestea pot fi utilizate individual (un fragment de text cu o imagine, de exemplu), dar pot fi folosite și prin combinarea acestora într-o formă agregată care răspunde mai bine. În acest caz, ne putem gândi la o prezentare concepută ca suport de curs. Într-o prezentare pot fi introduse mai multe tipuri de resurse, fie acestea text, imagine sau video. Prezentarea oricăror resurse la clasă sau într-un mediu dedicat scopului învățării se numește, conform legii, distribuire a operei, iar în cazul în care audiența este expusă conținutului, se numește comunicare publică.
Chiar dacă resursele digitale utilizate sunt luate dintr-un depozit digital specializat sau dintr-un Learning Management System cum ar fi, de exemplu, Moodle, acestea trebuie consultate mai întâi de toate din perspectiva permisiunilor pe care licența atașată le oferă. În cazul în care resursele digitale nu sunt însoțite și de o licență, acestea sunt protejate prin drepturi de autor, chiar dacă sunt expuse pe Internet. În cazul în care veți dorim să le folosim în scop propriu pentru a crea altceva sau pentru a le integra într-un conținut la care lucram deja, va trebui să cerem permisiunea scrisă a autorului sau să obținem o licență care să prevadă termene și condiții clare.
Mi-am propus să realizez un studiu pornind de la urmatoarea ipoteză: însuşirea noţiunilor de matematică prin intermediul resurselor educaționale deschise.
Pentu a verifica eficacitatea demersului metodelor folosite în procesul de predare-învățare-evaluare, am recurs la o comparatie a rezultatelor obţinute de un eşantion experimental, cu cele obţinute de un eşantion de control.
Studiul se realizează în trei etape, subiecţii fiind elevi de clasă a V-a ai aceleiaşi unităţi, cu aproximativ acelaşi nivel de pregătire(ce reiese din rezultatele testării iniţiale administrate la începutul anului şcolar, astfel: clasa a V-a A: 5,60/ clasa a V-a B: 5,75). Clasa experimentală (V A) este formată din 17 elevi, iar clasa de control din 16 elevi (V B), ambele colective fiind eterogene.
Durata studiului este de patru săptămâni, perioada parcurgerii unităţii de învăţare „Unghiul”.
Etapa iniţială:
Testul initial a fost administrat în aceeași zi la ambele clase si a avut acelaşi conținut de evaluat cât și același timp necesar rezolvării sarcinilor de lucru. În acestă etapă iniţială, constatativă a nivelului de cunoştinţe al elevilor, rezultatele au indicat că elevii ambelor clase au nivele asemănătoare de pregătire, fiind omogene din acest punct de vedere – condiţie esenţială pentru dezvoltarea investigaţiei propuse.
Etapa formativ-ameliorativă:
În această etapă, la clasa de control, lecțiile s-au desfășurat în mod tradițional, după predarea noțiunilor teoretice s-au rezolvat la tablă, în fiecare oră, probleme din culegeri. La clasă experimentală, lecţiile se desfăşoară preponderant în laboratorul de informatică, utilizând diferite resurse educaționale deschise, cum ar fi aplicațiile Padlet, Book Creator, StoryJumper, Nearpod- cât și diverse softuri educaționale. Elevii învăţă să acceseze aplicațiile, cu ajutorul lor fiind prezentate noile conţinuturi sau consolidate/ evaluate cele învățate anterior.
Lecţiile fiind interactive, îi ajută pe elevi să conştientizeze fiecare etapă a învăţării, având posibilitatea repetării secventelor pe care le consideră a fi mai dificil de parcurs. Acestea sunt gândite în aşa fel încât să reactualizeze şi să consolideze cunoştinţele dobândite anterior cat şi să ofere spre învăţare cunoştinţe noi, feed-back-ul realizându-se prin teste online sau prin diverse jocuri antrenante si distractive.
Lecţiile au apărut ca un nou mod de a învăţa, complementar celor pe care le folosisem deja. Au ajutat elevii să îşi formeze o imagine mai corectă despre ceea ce li se preda, oferindu-le posibilitatea de a “atinge” conţinutul prin folosirea, de exemplu a geometrusei. Astfel, învăţarea prin descoperire a înlocuit învăţarea bazată pe memorare.
Etapa finală:
La finalul unităţii de învăţare, elevii sunt evaluati prin acelaşi test sumativ. În urma interpretării rezultatelor la clasa de control 80,5% dintre elevi au obtinut note peste 5 iar la clasa experimentala 88%. Se observa că procentajul mai mare l-a obţinut clasa care a beneficiat de resursele educaționale deschise, noțiunile fiind mai uşor de înţeles prin vizualizarea pas cu pas a informațiilor şi controlul permanent al elevului asupra conţinutului.
Concluzii:
Elevii sunt încântaţi de tot ceea ce este nou şi consider că utilizarea resurselor educaționale deschise reprezintă o metodă potrivită de a-i atrage spre studiul matematicii.
Bibliografie
1. www.advancedelearning.com
2. Ionescu M, Bocoș M.- Tratat de didactică modernă, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2009
3. predauviitor.ro
4. www.liveworksheets.com
5. Floarea D.- Metodica predării matematice, Ed. Saga, 2015
6. Programa şcolară pentru Matematică clasa a V-a, elaborată în cadrul M.E.N, 2017
7. en.wikipedia.org/wiki/Massive_open_online_course
8. Wiley, D. – Expert Meeting on Open Educational Resources (PDF), 2006