Educația fizică școlară se confruntă cu provocarea constantă de a adapta metodologiile didactice pentru a răspunde nevoilor și intereselor elevilor contemporani, în contextul în care motivația și implicarea activă a acestora constituie factori determinanți pentru eficiența procesului instructiv-educativ. Prezenta cercetare abordează problematica optimizării predării elementelor tehnico-tactice de bază din fotbal prin implementarea unei metodologii centrate pe jocuri dinamice și ștafete specifice, cu scopul de a determina impactul acestor strategii didactice asupra progresului elevilor.
Prin intermediul unui experiment pedagogic controlat, desfășurat pe parcursul unui semestru școlar, studiul urmărește să valideze empiric eficiența metodelor active-participative în comparație cu abordările tradiționale, contribuind astfel la fundamentarea științifică a practicilor inovatoare în domeniul educației fizice și sportului școlar.
1. Introducere și obiectivul cercetării
În contextul educației fizice contemporane, cunoașterea elevilor și a potențialului lor de dezvoltare nu este doar un act administrativ, ci o necesitate profesională a cadrului didactic. Studiul de față are ca scop optimizarea lecțiilor de educație fizică prin utilizarea jocurilor dinamice și ștafetelor, integrate în tematica fotbalului, pentru a spori eficiența în învățarea elementelor tehnico-tactice de bază.
Cercetarea urmărește:
- evaluarea metodelor folosite în predare;
- organizarea unui experiment pedagogic cu grupă martor și grupă experimentală;
- analiza progresului elevilor în urma introducerii unor metode active, ludice;
- formularea de concluzii și propuneri pentru aplicarea practică a rezultatelor.
2. Metodologia cercetării
Pentru a răspunde obiectivelor, s-au utilizat următoarele metode:
- documentarea bibliografică, privind fotbalul, pedagogia, anatomia și fiziologia copilului;
- ancheta, desfășurată cu profesori și antrenori, cu întrebări privind cele mai eficiente metode pentru predarea tehnicilor fotbalului;
- observația pedagogică, aplicată direct în timpul lecțiilor cu elevii;
- experimentul pedagogic, desfășurat în două grupe (martor și experimentală);
- metoda statistico-matematică, folosită pentru interpretarea datelor obținute.
3. Desfășurarea experimentului
Experimentul a fost realizat între septembrie și februarie, la Școala Gimnazială Nr. 1 Bicaz Chei. Grupa martor a urmat conținutul standard din programa școlară, iar grupa experimentală a beneficiat exclusiv de lecții structurate în jurul jocurilor dinamice și ștafetelor specifice fotbalului.
Materialele utilizate: mingi de fotbal, jaloane, cronometre, miniporți, tricouri, saltele, fluiere, etc.
Exemple de jocuri utilizate:
- Ochitorul dibaci – lovirea țintelor cu mingea;
- Mingea în stea – pasare rapidă între cercuri de jucători;
- Lovește mingea cu capul – exercițiu de precizie și coordonare;
- Mingea la căpitan – joc de echipă cu pasare și marcaj;
- Apără și atacă, Cursa pe numere, Fotbal în sprijin pe brațe – pentru dezvoltarea mobilității, tacticii și colaborării.
4. Probe de control și rezultate
Pentru evaluarea eficienței metodelor s-au aplicat teste inițiale și finale care au vizat:
- Lovirea mingii cu piciorul;
- Preluarea mingii;
- Transmiterea (pasa);
- Lovirea cu capul;
- Structura tehnico-tactică (conducere, pasă, finalizare).
Rezultate statistice semnificative:
Element Media inițială (martor) Finală (martor) Inițială (experimentală) Finală (experimentală)
Lovirea mingii 4.75 7.25 4.76 9.00
Preluare 4.00 6.13 4.00 8.44
Lovire cu capul 4.19 6.31 4.22 8.78
Structură tactică 3.63 5.56 3.67 8.22
Progresul a fost clar mai accentuat la grupa experimentală, demonstrând eficiența metodei bazate pe jocuri.
5. Concluzii și propuneri
Concluzii:
- Introducerea jocurilor dinamice a condus la creșterea eficienței în învățarea elementelor tehnice de fotbal.
- Elevii au arătat un interes mai mare, o disciplină îmbunătățită și un spirit de echipă accentuat.
- S-au înregistrat creșteri semnificative ale notelor medii și o mai bună omogenitate în cadrul grupului experimental.
- Jocurile au permis un nivel ridicat de activitate motrică și implicare afectivă.
Propuneri:
- Introducerea sistematică a jocurilor în lecțiile de educație fizică;
- Selectarea atentă a exercițiilor în funcție de vârstă și particularități individuale;
- Utilizarea tactului pedagogic și implicarea activă a profesorului;
- Organizarea unei ore speciale săptămânale pentru selecția și pregătirea echipelor școlare;
- Asigurarea unei baze materiale minime, fără de care aplicarea metodelor devine ineficientă.