În ultimul deceniu, tehnologia a devenit un element esențial al procesului educațional, influențând profund modul în care elevii și studenții învață și interacționează cu informațiile. În domeniul studiului limbilor străine, digitalizarea a deschis noi oportunități de învățare, oferind resurse variate, metode interactive și acces rapid la contexte autentice de comunicare. Acest studiu de caz analizează impactul tehnologiei asupra procesului de învățare a limbilor străine, având ca exemplu implementarea platformelor digitale într-o instituție de învățământ.
1. Contextul studiului
Cazul analizat se referă la un liceu teoretic din România, unde profesorii de limbi moderne (engleză și franceză) au introdus, începând cu anul 2022, o serie de instrumente digitale pentru completarea orelor tradiționale:
- platforme educaționale (Google Classroom, Kahoot!, Quizlet);
- aplicații de învățare personalizată (Duolingo, Babbel);
- resurse multimedia (videoclipuri, podcasturi, jocuri educaționale interactive).
Scopul principal a fost creșterea motivației elevilor și îmbunătățirea competențelor de comunicare orală și scrisă.
2. Metodologie
Pentru evaluarea impactului tehnologiei, s-au folosit următoarele metode și instrumente:
- Chestionare aplicate elevilor și profesorilor înainte și după implementare;
- Observarea directă a activităților didactice;
- Analiza performanțelor la testele de evaluare semestriale.
Eșantionul a inclus 60 de elevi din clasele IX–XI și 3 profesori de limbi moderne.
3. Rezultatele studiului
3.1. Creșterea motivației
Peste 80% dintre elevi au declarat că utilizarea aplicațiilor interactive (Kahoot!, Quizlet) a făcut orele „mai dinamice și mai interesante”. Elevii au perceput învățarea limbilor străine ca pe o activitate ludică, nu doar academică.
3.2. Îmbunătățirea competențelor lingvistice
Rezultatele testelor au arătat o creștere medie de 12% în performanțele generale la limba engleză și 9% la limba franceză. Cea mai semnificativă evoluție s-a observat la competențele de vocabular și înțelegere orală, datorită expunerii frecvente la conținut autentic (podcasturi, videoclipuri, conversații simulate).
3.3. Autonomia în învățare
Elevii au început să folosească în mod independent aplicații mobile pentru exersare zilnică, raportând o creștere a încrederii în propriile abilități. Tehnologia a facilitat învățarea autodirijată, oferind posibilitatea de a repeta și corecta greșelile imediat.
3.4. Provocări identificate
Profesorii au semnalat dificultăți tehnice (acces la internet, dispozitive insuficiente) și nevoia de formare pedagogică pentru utilizarea eficientă a instrumentelor digitale. De asemenea, s-a observat riscul de distragere a atenției elevilor în timpul lecțiilor online.
4. Discuții
Impactul pozitiv al tehnologiei este evident, însă eficiența sa depinde de integrarea echilibrată în cadrul pedagogic. Instrumentele digitale nu pot substitui complet interacțiunea umană, ci o pot completa prin flexibilitate, diversitate și adaptare la nevoile individuale. Profesorul devine facilitator al învățării, iar elevul – participant activ.
5. Concluzii
Tehnologia are un impact major în procesul de studiere a limbilor străine, contribuind la:
- dezvoltarea competențelor lingvistice prin resurse autentice și variate;
- creșterea motivației și implicării elevilor;
- promovarea învățării independente și a gândirii critice.
Totuși, pentru rezultate optime, este necesară o formare continuă a profesorilor, o infrastructură tehnologică adecvată și o strategie pedagogică clară care să echilibreze elementele digitale și tradiționale.
Bibliografie orientativă
Dudeney, G., Hockly, N., & Pegrum, M. (2013). Digital Literacies. Routledge.
Warschauer, M. (2011). Learning in the Cloud: How (and Why) to Transform Schools with Digital Media. Teachers College Press.
European Commission (2020). Digital Education Action Plan 2021–2027.
Oxford University Press (2022). Technology and Language Learning: Global Perspectives.