Studiu de caz: Aplicarea Testului Marshmallow în educația financiară la elevi

Prezentul studiu de caz examinează aplicarea principiilor Testului Marshmallow (Amânarea recompensei) pe un eșantion de 20 de elevi din mediul rural, cu vârste între 9 și 11 ani, în contextul educației financiare. Scopul a fost evaluarea capacității de autocontrol și identificarea legăturii acesteia cu comportamentele financiare incipiente. Rezultatele indică că amânarea recompensei favorizează adoptarea unor decizii financiare responsabile și dezvoltarea gândirii pe termen lung.

1. Introducere

Educația financiară modernă depășește simpla transmitere de cunoștințe teoretice, concentrându-se pe dezvoltarea comportamentelor de autoreglare și planificare.

„Testul Marshmallow” oferă un cadru valid pentru evaluarea capacității copiilor de a amâna satisfacția imediată pentru un beneficiu mai mare ulterior, competență esențială în luarea deciziilor financiare responsabile.

2. Fundament teoretic

Origine și etimologie: Numele provine de la dulciul folosit în experiment – marshmallow (bezea), simbol al recompensei imediate.

Concept: Amânarea recompensei reprezintă abilitatea de a renunța temporar la satisfacția imediată în favoarea unui beneficiu superior ulterior.

Aplicare financiară: Principiul se traduce direct în economisire, planificarea cheltuielilor și evitarea deciziilor impulsive.

3. Metodologie

Eșantion:

20 de elevi din clasele a IV-a și a V-a
Vârste între 9–11 ani
Mediu: rural
Participare: voluntară, cu acordul părinților

Procedură:

Elevii au primit o sumă simbolică de 10 lei și li s-au oferit două opțiuni: (a) Cheltuirea imediată a sumei, (b) Economisirea unei părți, cu dublarea acesteia la sfârșitul lunii.
Această procedură respectă structura Testului Marshmallow: tentație imediată, recompensă amânată și mediu predictibil.

4. Rezultate

Amânare recompensă: 12 elevi (60%)
Cheltuire imediată: 8 elevi (40%)

Elevii care au amânat recompensa au manifestat:

  • separarea banilor în categorii („cheltuieli” și „economii”)
  • evitarea tentațiilor zilnice
  • planificarea achizițiilor mai valoroase

Aceste comportamente indică corelarea dintre amânarea recompensei și adoptarea deciziilor financiare responsabile.

5. Discuții

Rezultatele confirmă literatura de specialitate: autocontrolul poate fi dezvoltat prin experiențe practice și intervenții educaționale. Alegerea de a amâna recompensa depinde mai mult de strategie și autoreglare decât de inteligență.

Aplicarea Testului Marshmallow în mediul rural demonstrează că educația financiară comportamentală poate fi eficientă și în comunități cu resurse limitate.

6. Concluzii

Testul Marshmallow este un instrument eficient pentru dezvoltarea autocontrolului și a gândirii pe termen lung la elevi.

Experiențele de amânare a recompensei contribuie la formarea obiceiurilor financiare sănătoase.

Integrarea strategiilor comportamentale în curriculumul școlar rural poate susține dezvoltarea competențelor financiare timpurii.

Bibliografie

Mischel, W., Shoda, Y., & Rodriguez, M. L. (1989). Amânarea recompensei la copii. Science, 244(4907), 933–938.

Duckworth, A. L., & Seligman, M. E. P. (2005). Autodisciplina depășește IQ-ul în prezicerea performanței școlare a adolescenților. Psychological Science, 16(12), 939–944.

Housel, M. (2020). Psihologia banilor: lecții atemporale despre avere, lăcomie și fericire. Harriman House.

 


Încadrare în categoriile științelor educației:

prof. Simonica Sonia Neagoe

Școala Gimnazială, Bălilești (Argeş), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/simonica.neagoe