EDICT

Pandemia de COVID 19, izolarea ce a apărut ca o necesitate au dus la creșterea nivelului de stres perceput de întreaga populație, indiferent de categoria de vârstă din care fac parte conform declarațiilor OMS. A crescut incidența afecțiunilor depresive și anxioase inclusiv în rândul copiilor într-un ritm alarmant. Observarea grupurilor de elevi a arătat după încetarea pandemiei o creștere inclusiv a agresivității sau a situațiilor de anxietate față de școală.
Cercetarea de față și-a propus să investigheze nivelul de stres perceput de elevii de gimnaziu și situațiile ce sunt considerate de aceștia stresante.

Metodologia cercetării

Obiectivele cercetării vizează:

• Evidențierea factorilor considerați a fi stresori întâlniți în rândul elevilor de gimnaziu;
• Stabilirea nivelul de stres perceput la elevii de gimnaziu din mediul rural.

Ipotezele cercetării sunt următoarele:

• Nivelul de stres perceput este crescut pentru peste 30% din elevii de gimnaziu participanți la studiu.
• Stresul perceput are un nivel mai mai mare la subiecții de gen feminin.

Cercetarea s-a desfăşurat în semestrul al  II -lea al anului școlar 2021-2022 şi a constat în aplicarea Chestionarului Intensitate Stres,  pe un lot de 44 subiecţi, elevi din mediul rural.

Populaţia: 44 de subiecţi, 23 fete și 21 băieți, elevi de  clasa a VI-a și a VII-a peste 12 ani, reprezentând peste 90% din  populația școlară care îndeplinește condițiile cerute. Au fost eliminați elevii absenți în ziua stabilită pentru aplicarea chestionarului și cei a căror părinți nu și -au dat acceptul pentru participarea la studiu.

Metodele utilizate au fost: chestionarul însoțit de explicație și observație, prelucrarea matematică a datelor. Chestionarului Intensitate Stres utilizat, adaptat pe populația școlară a fost elaborat de Cohen S, Kamarck T, Mermelstein R., (1983). Cestionarul e structurat pe 10 întrebări care sunt cotate cu  scoruri de la 0 la 4. (Niciodată = 0, Aproape niciodată = 1, Uneori = 2, Destul de des = 3, Foarte des = ) Astfel punctajul minim ce poate fi obţinut e 0 iar punctajul maxim e 40. Scorurile mari arată faptul că elevul trăieşte cu intensitate perioade acute de stres. Există 4 întrebări care au cotare inversă, astfel 0 devine 4, 1 devine 3, 2 își păstrează valoarea.

Centralizarea datelor obţinute:

Analiza şi interpretarea rezultatelor

Distribuţia nivelului de stres perceput la fete arată, după cum se observă în diagrama alăturată, că numărul cel mai mare de fete prezintă un nivel ridicat de stres obținând punctaje între 21-30 (peste 39%) fapt ce este îngrijorător, dar riscul cel mai mare este în cazul celor 5 fete care au prezentat un nivel alarmant de stres.

Distribuția nivelului de stres perceput de către subiecții de gen masculin  arată după cum se observă în diagrama următoare că numărul cel mai mare de băieți, la fel ca și în cazul fetelor  prezintă un nivel ridicat de stres obținând punctaje între 21-30 (peste 38%) fapt ce este de asemenea  îngrijorător. În cazul acestora, doar 2 băieți au semnalat un nivel îngrijorător al stresului.

Studiind graficele comparativ observăm un nivel mai mare al stresului perceput în cazul fetelor, un nivel general mare al stresului în cazul ambelor sexe. Astfel din cei 44 elevi doar 8 dintre ei (puțin peste 18%) au un nivel de stres redus, restul având un nivel mediu și peste mediu.

Realizând o comparaţie între valorile obţinute de ambele categorii observăm că numărul fetelor ce prezintă un nivel îngrijorător (21,7%) este peste dublu față de cel al băieților (9,52%) .

Situațiile considerate stresante de către elevi sunt diverse: teme, proiecte, teste chiar ascultatul/ scosul la tablă.

Concluziile studiului

Elevii de gimnaziu prezintă un nivel al stresului perceput ridicat. Centralizarea datelor a relevat că fetele au un scor mai ridicat față de băieți.

Analizând ipotezele de la care am pornit observăm că:

Prima ipoteză: Nivelul de stres perceput e crescut pentru peste 30% din elevii de gimnaziu participanți la studiu se verifică. Astfel 81% dintre elevi (36 ) au un nivel mediu și peste mediu.
A doua ipoteză: „Stresul perceput e mai mare la subiecții de gen feminin”, se verifică cu mențiunea că atunci când e vorba de nivelul îngrijorător al stresului, numărul fetelor este mai mult decât dublu față de băieți.

Noi direcții de cercetare

Provocările la care a fost supus sistemul de învățământ înainte și după pandemia de COVOD 19 necesită creșterea numărului de activități de combatere a stresului în rândul elevilor de gimnaziu. Părinții trebuie implicați în aceste activități oferindu-le copiilor alternative la tabletă/ telefon/ PC de petrecere a timpului liber. Studiile care tratează această tematică ar trebui extinse și la alte populații de elevi (există voci care afirmă că numărul elevilor din clasele primare care declară că sunt stresați a crescut și acesta).

Cercetarea factorilor generatori de stres în rândul elevilor  permite evaluarea corectă a realității din școlile românești. Acest subiect trebuie tratat cu seriozitate căci fără intervenții acest fenomen nu va dispărea.

Bibliografie
1. Lazarus RS, Folkman S. Stress, appraisal and coping, New York, Springer Publ. Co; 1984.
2. Băban A. Stres şi personalitate. Ed. Presa Universitară  Clujeană, Cluj-Napoca; 1998.
3. Dumitriu, Gheorghe, 2004, Sistemul cognitiv si dezvoltarea competentelor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
4. Lazarus, R.S., Stres and Emotion, Springer Publishing Comapany, Inc., New York, NY, 1999.
5. Miclea, M., Stres şi apărare psihică, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj, 1997
6. Radu, I. (coord.) „Metodologie psihologică şi analiza datelor” Ed. Sincron Cluj Napoca, 1993
7. Rateau, Patrick „Metodele şi statisticile experimentale în ştiinţele umane”, Ed. Polirom 2004