În prezent, informația apare într-un ritm alert. De asemenea, are loc o explozie tehnologică în domeniul înregistrării și transmiterii informației. Pentru a funcționa cu eficiență în lumea viitorului, este nevoie de o perspectivă complet nouă, cu accent pe dezvoltarea creativității și a gândirii critice.
Gândirea critică este un termen generic pentru o serie largă de abilități cognitive necesare pentru:
• a identifica, analiza, evalua informații și a argumenta eficient pe baza acestora;
• a descoperi ṣi depăși propriile prejudecăți ṣi convingeri eronate;
• a formula ṣi prezenta convingător premisele ce susțin o concluzie;
• a lua decizii rezonabile și inteligente.
Activități ṣi metode specifice dezvoltării gândirii critice
Există foarte multe metode/ tehnici descrise în literatura de specialitate destinate formării și dezvoltării gândirii critice, provenite în special din proiectul Reading and Writing for Critical Thinking (RWCT). Voi prezenta în continuare câteva astfel de metode/ tehnici care sunt utilizate în „Ghidul metodologic pentru predarea fizicii”.
BRAINSTORMING
Această metodă nu aparține metodelor dezvoltării gândirii critice, ci a gândirii creative, dar apare ca stadiu primar sau intermediar în alte metode. Este utilizată în ghidul metodologic, nu necesită mult timp, antrenează grupuri mari (chiar întreaga clasă).
Este utilă profesorului:
- pentru a evalua cunoștințele elevilor despre o anumită temă, de obicei nestudiată de elevi anterior, cu precădere la începutul unei unități de învățare (Tema pe care o vom studia este… Ce cuvinte sau idei asociați acestei teme?);
- pentru generare de ipoteze;
- pentru crearea unei liste de întrebări, pentru desfășurarea unei investigații sau a unui proiect.
Înregistrarea ideilor se poate face în diverse feluri:
- de către profesor, pe tablă/ foaie de flipchart, sub forma unei liste sau organizator grafic de tip ciorchine (în cazul unei activități frontale);
- de către elevi, scriind pe tablă;
- prin realizarea unui ciorchine pe o foaie de flip-chart și prezentarea acestuia de către reprezentantul echipei.
Utilizarea brainstorming-ului în clasă presupune respectarea următoarelor reguli:
• este bine să fie cât mai multe idei;
• nu se critică nicio idee (este bine ca profesorul să se abțină de la orice fel de feedback);
• toate persoanele și toate ideile sunt la fel de valoroase;
GÂNDIȚI – LUCRAȚI ÎN PERECHI – COMUNICAȚI
Este o activitate de învățare prin colaborare şi constă în faptul că elevii reflectează asupra unei informații, observații experimentale, text scurt, trebuind sã îṣi exprime o opinie sau sã răspundă unei întrebări deschise sau sã rezolve o problemă scurtă, beneficiind în același timp de ajutorul unui coleg în formularea ideilor.
Se desfășoară conform următorilor pași:
1. Profesorul adresează elevilor o întrebare deschisă şi le cere să răspundă individual, pe scurt şi în scris sau le cere să rezolve o problemã scurtă.
2. Fiecare elev consemnează în scris răspunsul propriu.
3. Se formează perechi, în cadrul cărora își compară răspunsurile ṣi se formulează un răspuns comun care să încorporeze ambele păreri.
4. Câteva perechi împărtășesc întregii clase rezultatele deliberărilor lor.
ŞTIU- VREAU SĂ ŞTIU- AM ÎNVĂṬAT
Aplicarea metodei Știu/ Vreau să știu/ Am învățat presupune parcurgerea a trei etape:
1. începe prin accesarea a ceea ce elevii știu deja despre temă printr-o activitate de tip brainstorming – înregistrarea se face în prima coloană a tabelului de mai jos (ŞTIU);
2. generarea unei liste de întrebări (brainstorming) pentru determinarea a ceea ce se dorește a se învăța – înregistrarea se face în a doua coloană a tabelului de mai jos (VREAU SĂ ŞTIU)
3. elevii înregistrează ceea ce descoperă în textul dat/ recapitulează ceea ce au învățat (depinde de modul cum o aplică profesorul), cu focalizare pe a găsi răspunsurile întrebărilor în coloana a doua (AM ÎNVĂṬAT).
HARTA CONCEPTUALĂ / SCHEMA NELINIARĂ
Structura acțiunii:
1. Se scrie un cuvânt nucleu / o propoziție în mijlocul unei pagini.
2. Se cere elevilor să scrie cuvinte sau expresii care le vin în minte legate de tema respectivă.
Se scriu atâtea idei până când elevii se încadrează în timpul dat sau nu mai au idei de scris.
3. Se solicită elevilor să tragă linii între ideile care se leagă într-un fel (Steele, J.L., Meredith, K.S., Temple, C.).
Realizarea oricărui tip de schemă neliniară are câteva reguli ce trebuie respectate:
- așezarea hârtiei în poziție tip vedere – se creează un câmp vizual mai mare ce permite cuprinderea întregului document;
- tema se așază cu precădere în centrul foii (mai puțin la diagrama arbore); în completare se utilizează un cod de culori: fie culori diferite pentru fiecare nivel de informație, fie pentru noțiunile legate între ele;
- ideile se notează scurt, utilizând cuvinte cheie ṣi simboluri.
Se poate afirma că, indiferent ce strategii didactice folosim, responsabilitatea pentru învățare şi pentru angajarea în gândirea critică revine, în ultimă instanță, elevului. Atmosfera din clasă trebuie să le permită elevilor să gândească critic, dar ei sunt cei care trebuie să acționeze în acest sens. Înainte de a acționa, însă, ei trebuie să înțeleagă ce li se cere pentru a ajunge să gândească critic.
Bibliografie
Zlate M, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, 1999
Ausubel M, Robinson F, Invatarea in scoala. O introducere in psihologia pedagogica, Editura Didactica si Pedagogica, 1981
Gagné R, Conditiile invatarii, Editura Didactica si Pedagogica, 1975
Creṭu, D. – Proiectul „Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice” – fundament pentru un nou cadru de predare-învăṭare, Revista AFT nr 3/2001;
Kovacs Zoltan(coord.)- Aplicarea metodelor gândirii critice la fizicã, Ed. Humanitas Educaṭional, Bucureṣti, 2003;
Steel, J.L., Meredith, K.S., Tempe, C.(1998). Lectura ṣi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”, vol.I,II,Colecṭia Educaṭia 2000+, Bucureṣti, Editura Gloria 1998;
Temple, Ch. Steel, J.L. , Meredith, K.S.(2003). Inițierea în metodologia dezvoltării critice. Lectura ṣi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, Ediția a II-a. Supliment al revistei DidacticaPro,1(7), Chișinău;